STIRI

LIFESTYLE

Șase verbe care ne pot face să părem slabi, indiferent de funcția pe care o avem

18/01/2021 - 21:17

Funcția pe care o avem nu este singurul lucru care determină cât de influenți suntem la locul de muncă. Fiecare cuvânt pe care îl folosim poate fi considerat o marcă personală și poate exprima de la încredere și autoritate până la valoarea cunoștințelor. De cele mai mult ori, verbele - acele cuvinte de acțiune care ar trebui să fie motorul unei propoziții - sunt cele care pun mai multe probleme. 

Folosirea excesivă a anumitor verbe slabe ne poate face să părem la fel de slabi. Ele ne pot diminua abilitatea de a-i inspira pe ceilalți și le pot sugera ascultătorilor - de la manageri la colegi - că nu suntem siguri pe noi.

Iată care sunt verbele care nu ar mai trebuie să existe în vocabularul nostru: 

 

  • A crede

 

Cine nu folosește expresia „Cred...”?! Un coleg de muncă ar putea spune: „Cred că ar trebui să mergem mai departe cu acest proiect” sau șeful poate spune „Cred că ai o idee bună”. Destul de inofensiv, nu?

Problema cu verbul a crede este că acesta nu sună definitiv. „A crede” înseamnă „a concepe în minte”. Cu alte cuvinte, sugerăm subtil că luăm în considerare în continuare poziția pe care o susținem - că nu suntem siguri de aceasta.

 

  • A avea nevoie

 

Când șeful spune: „Am nevoie de acest raport cât mai curând posibil”, acesta  se scutește. Folosirea „nevoii” evocă un sentiment de dependență din partea vorbitorului, mai degrabă decât de obligație și responsabilitate din partea echipei. „Am nevoie” ne face să părem nevoiași. Pentru a proiecta mai multă încredere, trebuie schimbat cu fraze ferme, dar politicoase, cum ar fi „Vă rog să-mi transmiteți acest raport până vinerea viitoare”. 

 

  • A vrea 

 

„A vrea” este foarte similar cu „a avea nevoie”: sugerează că vorbitorul dorește ceva, dar se exclude pe sine, într-un fel. Dacă un șef îi spune unui subordonat: „Vreau să îmbunătățești calitatea muncii tale”, această afirmație sugerează că șeful nu primește ceea ce își dorește - ceea ce poate fi adevărat, însă cel mai bun mod de a obține ceea ce dorim este să expunem pur și simplu fapte: „Munca dvs. la acest raport trebuie să fie de o calitate superioară”. Asta îi revine angajatului.

 

  • A ghici

 

„A ghici” transmite ceva incert. Un CEO le spune analiștilor: „Cea mai bună presupunere a noastră este că profitul nostru pentru sfârșitul anului va fi mai bun decât cel de anul trecut”. Au existat atât de multe modalități prin care ar fi putut reformula acest lucru cu mai multă încredere: „Ne așteptăm ca profitul nostru pentru anul respectiv să fie mai mare decât cel de anul trecut” sau „Rezultatele noastre ar trebui să le depășească pe cele de anul trecut”.

Dacă nu suntem siguri de rezultate, este în regulă! Nu mințim și nu exagerăm. În loc să „ghicim”, folosim cea mai încrezătoare expresie pe care o știm.

 

  • A spera

 

Liderii încep adesea declarațiile cu „Sper”: „Sper că vom obține acea vânzare” sau „Sper că veți putea prelua această misiune”. În loc să inspire încredere, „speranța” are o calitate asemănătoare rugăciunii, sugerând că vorbitorul are puțin control asupra rezultatului.

Care sunt unele alternative? În loc să spunem că „sperăm” că o echipă va aduce o vânzare pentru clienți, spunem „Aștept cu nerăbdare să câștig” sau „Știu că veți da totul”. 

 

  • A presupune

 

La locul de muncă nu există nicio ocazie în care transmiterea indiferenței și a inerției să îmbunătățească influența sau autoritatea. În schimb, folosim ceva care să exprime pasiune. Știrile călătoresc repede și dacă cuvintele pe care le folosim în mod repetat sugerează o atitudine din care se reiese că „nu-i pasă cu adevărat”, este doar o chestiune de timp până când reputația și influența în companie încep să scadă. 

Sursa: The Trust Word

#Funcția #verbe #acțiune #valoarea cunoștințelor



Share with: