STIRI

EXCLUSIV

TOP STIRI

DEZVĂLUIRI: Străinii țin județul Hunedoara în lesă. DEVA GOLD, caracatița infiltrată în sistemul public județean și național. Legături strânse cu politicieni de top. ANRM - preș în fața intereselor private ilicite

16/03/2021 - 19:00

Povestea adevărată a mafiei canadiano-române din Hunedoara 

Marea companie miniera Deva Gold detine printr-o licentă de minereuri auro-argentifere MONOPOL asupra zonei, deși nu exploatează nimic de 20 de ani. Astfel, "îndrăzneala" unei companii românești de a-și exploata terenul aflat în proprietate, pe care deține resursă andezitică, a dus la blocarea totală a companiei. Cum a fost posibil? Compania canadiană DEVA GOLD și-a înregistrat resursa andezit, pentru a fi "în ton" cu legea minelor care a fost scrisă chiar de un canadian la inițiativa Băncii Mondiale, prevalându-se tocmai de prevederile legii pentru a-și instaura monopolul.

Mai exact, art. 25 din legea minelor: „ÎN PERIMETRUL UNEI LICENȚE SE POATE OBȚINE PERMIS DE EXPLOATARE, CU ACORDUL TITULARULUI DE LICENȚĂ, DAR PENTRU O SUBSTANȚĂ DIFERITĂ DE CEA A LICENȚEI”.

Cu alte cuvinte, cu toate că românii aveau deja deschisă exploatarea, 100% legal, canadienii de la Deva Gold au reușit "imposibilul" și au oprit activitatea firmei românești. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără sprijinul, uneori pe față, din partea autorităților române. Cel mai evident sprijin a fost și este primit în continuare de către DEVA GOLD din partea Primăriei Certeju de Sus și a Agenției Naționale a Resurselor Minerale (ANRM), care, după cum se veți putea citi mai jos, "s-au dat peste cap" pentru a pava drumul companiei canadiene spre monopolul asupra resurselor minerale din județul Hunedoara. 

 

Oamenii companiilor private și-au făcut lege pe gustul lor:

28 martie 2017, București. Are loc o ședință a grupului de lucru care modifica legea minelor. Procesul e coordonat de Ministerul Economiei, implicat la Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) și Certej prin intermediul companiei de stat Minvest.

La masă stau 12 oameni. Pe cinci dintre ei îi știm. 

Bogdan Găbudeanu, 63 de ani, reprezintă Patromin, adică patronatul din industria minieră. Este și consilierul lui Nicolae Stanca, directorul Deva Gold, fiind plătit inclusiv pentru expertiza acumulată ca fost șef al Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM), între 2006 și 2009.

În decembrie 2017, e detașat la Palatul Victoria și numit consilier în Secretariatul General al Guvernului (SGG).

Nicolae Suciu reprezintă tot Patromin. E și vicepreședintele companiei RMGC în momentul ședinței de la Minister,

Sorin Mihai Găman, 59 de ani, actual director în Ministerul Economiei și fost șef al companiei de stat Minvest, care deține acțiuni în cele două proiecte aurifere. A fost membru în consiliile de administrație ale Deva Gold și Roșia Montană.

Pompiliu Crai, 62 de ani, șef la Minvest între 2005 și 2009, a fost în consiliile de administrație atât la Deva Gold, cât și la RMGC. În grupul de lucru adunat la minister, Crai reprezintă compania de stat Conversim, care gestionează conservrea minelor închise.

Laurențiu Bogatu reprezintă atunci Patronatul Producătorilor de Agregate Minerale (PPAM). În anul 2000, când era director în ANRM, compania RMGC a finanțat o excursie în Las Vegas pentru mai mulți sefi din instituție, printre care și Laurențiu Bogatu. (Detalii, AICI)

Județul sărăcit de Nicolae Stanca

Județul Hunedoara este așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei, Râul Mare, Crișul Alb, și Jiu. Depresiunile întinse ale Hațegului și Zarandului se află pe teritoriul județului. Județul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Aici se extrag, în special, minereuri auro-argentifere și cărbuni. 

Acum 22 de ani, Stanca s-a ocupat personal de înființarea companiei pentru proiectul “Roșia Montană”, cea mai controversată afacere cu aur din România. Este exact compania care cere acum despăgubiri de peste 4 miliarde de dolari de la statul român pentru că nu i-a permis încă să exploateze resursele.

Când a făcut cererea atunci, afară era iulie 1997, iar Stanca avea 49 de ani și muncea la stat, fiind directorul regiei care administra resursele din patrulaterul aurifer, de la Certeju de Sus și până la Roșia Montană.
O lună înainte, Stanca semnase certificatul de naștere al companie private din poziția de director al regiei de stat.

Afacerea se bazase pe un fals. (Detalii, AICI).

Cu primii bani obținuți pe bursă din afacerea Roșia, controversatul investitor Frank Timiș a înființat, tot în 1997, și Deva Gold. Și tot cu semnătura lui Stanca. Doar 350 de mii de dolari a pus atunci Frank Timiș în fiecare din cele două companii și s-a urcat pe poziția de acționar majoritar în dauna statului care deținea valoroasele resurse. Stanca a fost numit în conducerea ambelor companii aurifere.

Banii veniseră de la mii de kilometri distanță, unde Timiș mai dăduse o lovitură. Preluase ieftin o companie canadiană care zăcea pe bursa din Vancouver, redenumită rapid (Gabriel Resources), apoi a anunțat că deține drepturile de exploatare a resurselor din România. Așa au intrat primele milioane de dolari de la alți investitori, pompate inclusiv în proiectul Certej. 

Operațiunile lui Timiș au fost monitorizate din start de serviciile de informații și investigate ulterior în mai multe dosare de corupție. Nimeni n-a pățit nimic. Procurorii s-au întrebat cum a fost posibil ca rezervele strategice să fie transferate fără licitație și evaluare prealabilă, astfel încât contribuția financiară privată să fi fost mult mai consistentă. N-au găsit nici documente care să ateste bonitatea investitorilor.

Contractele inițiale cu regia i-au permis ulterior lui Timiș să obțină și licențele pentru exploatarea zăcămintelor de la Roșia Montană și Certeju de Sus. Cel care le-a aprobat, în 1999, a fost Mihail Ianăș, președintele ANRM, arbitrul zăcămintelor din România. Omul s-a angajat apoi la una dintre companiile lui Timiș. (Detalii, AICI)

Proiectul Certej a stat sub umbrela afacerii Roșia Montană timp de trei ani, finanțat prin intermediul unor companii offshore de aceiași investitori. În 2000, Timiș a separat afacerile cu aur din România pe bursa canadiană și s-a retras treptat din ele. Acționarii s-au tot schimbat. Mari fonduri de investiții americane și bănci europene au plasat apoi sute de milioane de dolari în cele două proiecte.

Nicolae Stanca a rămas mereu un punct fix în organigrama companiei Deva Gold. Așa a dăinuit și angajamentul inițial care obligă statul, acționar minoritar, să deconteze partea lui din cheltuielile realizate de investitori, după ce va începe efectiv valorificarea resurselor. Pentru fiecare zece dolari pe care Deva Gold i-a investit în terenurile de la Certeju de Sus, vom suporta astfel doi dolari, guvernul renunțând la cota lui de profit până când vor fi stinse obligațiile.

 

Oameni noi, cumetrii și apucături vechi 

Copiii liderilor politici locali, angajați la compania Deva Gold, reprezintă alt subiect de interes. 

RISE ProjectAveți și angajați de seamă: fiul șefului de la Fisc. Colegii spun că nu prea dă pe la muncă…

Nicolae StancaE un simplu economist, doamnă. Dar nu e bine să ne agățăm de copiii nimănui că și noi o să avem la rândul nostru copii. Vine la muncă, cine și-ar permite așa ceva (n.r. să nu vină), nici nu cred că e într-o relație foarte bună cu tatăl său. A venit la muncă așa, în diverse faze care au fost…, când a fost nevoie. Sunt bârfe. 

De fapt, lumea e precaută când vine vorba despre companie, fiindcă tensiunile dintre combatanții funciari mai izbucnesc când și când. Corporația ar avea ochi peste tot, se tem unii localnici. Cred că orice mașină străină care intră în localitate devine suspectă pentru angajații companiei. Ne-au cerut chiar să parcăm discret, într-o curte, să nu fim reperați.

Concret, își amintește câteva incidente și activista Roxana Pencea Brădățan de la Mining Watch: “Ne-am dus pe Valea Măcrișului cu un expert. Ne-au urmărit până când n-au mai putut urca după noi în pădure. La întoarcere, ne așteptau: filmau și fotografiau ca să ne intimideze. Când am ajuns la mașină, aveam cauciucurile tăiate.” Altădată, poliția i-ar fi amendat tot pe ei când i-a șicanat în trafic o mașină Deva Gold. 

Fiind aproape cumpărată cu totul, în localitate s-a instaurat o nouă ordine, marcată din tufișuri cu bariere și indicatoare de drum privat sau acces interzis. Iar oamenii din zonă percep compania ca pe un fel de instituție.
În realitate, doar a înghițit una. 

Deva Gold aspiră terenurile pentru mina de aur proiectată în Certeju de Sus, comuna din care face parte și satul Bocșa Mare. Are nevoie de toate ca să obțină autorizațiile finale pentru construcția angrenajului industrial.

E un joc cu miză mare.

Proiectul “Certej” cântărește în aur și argint peste 3,5 miliarde de dolari, cam cât valorează rezerva strategică de aur a României, administrată de Banca Națională.

Întregul complex minier va ocupa aproape 460 de hectare, pe care se vor întinde halde de steril, cariera, o uzină de preparare și alte facilități de transport. 

După ce planul mare al proiectului a fost aprobat între prieteni, totul depinde acum de puțin pământ și de câțiva oameni care n-au vrut să vândă.

În doar cinci ani au fost parafate peste 350 de tranzacții. Cu peste 20 de milioane de dolari, Deva Gold a cumpărat aproape 400 de hectare în Certeju de Sus. Mai trebuie câteva zeci.

În tot acest timp, corporația s-a împământenit atât de bine în zonă, încât au crescut rețele în jur. Aproximativ 250 de localnici, plus câțiva veniți din alte județe, se regăsesc pe statele de plată ale companiei, printre care o fostă șefă de la Mediu, consilieri locali, viceprimari sau neamurile lor.

Chiar și copiii puternicilor din județ.

Jean Florin Bălan este ginerele șefului PSD Hunedoara, Laurențiu Nistor, și lucrează de cinci ani ca IT-ist la Deva Gold. Altfel, tânărul activează intens la filiala județeană de partid. Socrul Nistor este acum președinte al Consiliului Județean Hunedoara. 

Un post de economist în companie îi revine și lui Andrei Șerban, fiul lui Florian Șerban, șeful Finanțelor Publice Hunedoara. Seniorul a condus un deceniu Garda Financiară județeană, din 2002 până în 2012, când a fost numit de PNL în postul curent.

Mai multe generații au schimbat relieful în zonă, săpând după aur la Certeju de Sus. Au simțit prețul pe pielea lor atunci când vremurile o luau razna. Un accident îngrozitor a îndoliat locul la începutul anilor ’70, apoi comuniștii au rezolvat treaba cum știau ei, cu o expropriere masivă, ca să construiască mina “Coranda”, în ’82. Așa s-a numit ultima exploatare auriferă din zonă, abandonată de Guvernul Tăriceanu un sfert de secol mai târziu, ca să facă loc proiectului privat. 

 

Primarul din Certeju de Sus, Petru Cîmpian

Primarul comunei Certeju de Sus, Petru Cîmpian, a refuzat constant să emită orice act cerut de altcineva decât reprezentanții Deva Gold, astfel firmele românești au pierdut ani de zile cu procese nenecesare. 

Pe 16 septembrie 2014, Petru Cîmpian, primarul comunei, a plecat dintr-un birou notarial mai bogat cu 25 de mii de dolari. Primiți în numerar, echivalentul în lei, pentru vânzarea unui teren agricol de 7.500 de metri pătrați.

Prețul e dublu față de alte proprietăți vândute în zonă, iar cumpărătorul – corporația Deva Gold.

În aceeași zi, pe 16 septembrie 2014, edilul Cîmpian aprobă oficial primul șantier pentru proiectul minier în Bocșa Mare, dar autorizația de construire e anulată rapid în instanță, fiind nelegală. Chiar în timpul procesului, semnează a doua autorizație pentru același șantier.

“Nu văd conflict de interese”, spune Petru Cîmpian despre situația din acea zi, când a încasat cu o mână, iar cu cealaltă a semnat autorizația pentru companie. “Nu are nimic una cu alta. E o asociere nefericită pe care o faceți dumneavoastră. Toată lumea a vândut.”

În cazul lui, vânzarea n-a fost întâmplătoare. Primarul se asigurase că doar corporația minieră poate să-i cumpere terenul.

Anul acela, o lege nouă schimbase radical regulile prin care puteau fi cedate terenurile agricole din afara localităților. Vânzătorii erau acum condiționați să-și anunțe public intenția la Primărie și apoi să aștepte treizeci de zile, perioadă în care terenul să poată fi ofertat de co-proprietari, arendași, vecini și stat.

Dar însuși primarul a ocolit normele.

Pe 10 aprilie 2014, cu doar o zi înainte ca legea respectivă să intre în vigoare, Cîmpian a semnat un antecontract cu Deva Gold pentru terenul vizat. Era singura portiță legală care-i permitea să vândă apoi direct corporației, după ce rezolva o succesiune. Nu era încă proprietar cu acte-n regulă. Primarul a semnat totuși, promițând că vinde după ce rezolvă cu moștenirea. În august o face, în septembrie ia banii.

“N-am avut altă ofertă”, susține Cîmpian, deși cronologia tranzacției arată că premeditase vânzarea către compania minieră:

“De ce n-ați venit dumneavoastră să cumpărați? Era proprietatea mea și mă gândesc că fac ce vreau cu proprietatea mea. Trebuie să dau socoteală cu ceea ce dețin eu în proprietate?”.

Cu două zile înainte de noua lege, pe 9 aprilie, primarul mai vânduse corporației 3.566 de metri pătrați, înscriși la cadastru în regim de urgență, cu aproape 12 mii de dolari.

Pe ambele proprietăți, Cîmpian a obținut un preț mai mare decât media tranzacțiilor din zonă, deși terenurile lui erau departe de epicentrul proiectului minier.

Până la urmă, după ce le-a mai vândut un alt teren în 2017, primarul a primit în total aproape 45 de mii de dolari de la Deva Gold. Banii au ieșit din casieria companiei miniere pe avizul lui Nicolae Stanca, omul care conduce Deva Gold de aproape douăzeci de ani. Stanca a mers personal de fiecare dată la notar să semneze contractele cu primarul. Sunt prieteni vechi. 

"Managerul" Stanca și primarul Cîmpian, prieteni și parteneri de ilegalități

 

Agenția Națională pentru Resurse Minerale, condusă, pe rând, de foști angajați ai Deva Gold: "Comportament abuziv"

ANRM era IN LITIGIU cu firma românească Intraplin din 2015, la Curtea de Apel Alba Iulia. ANRM A PIERDUT PROCESUL. La fel s-a întâmplat și la ICCJ, ANRM fiind oblligată să elibereze permisul de exploatare companiei Intralpin. ANRM nu a dat curs sentinței. Mai mult Agenția a continuat "relația" cu Deva Gold. Prin fostul președinte, Gigi Dragomir, și actualul președinte, Nicolae Turdeanu, ANRM A REFUZAT SA RASPUNSA solicitărilor companiei INTRALPIN de a indica baza legală prin care îi sunt puse bețe în roate.

ACTUL ADITIONAL Numărul 6

În mod legal și procedural, A.A. nr 6 trebuia să urmeze aceiași procedură ca și în cazull licenței: aprobare prin Hotărâre de Guvern și publicare în monitorul oficial. Culmea, Nicolae Turdeanu a afirmat, în cadrul unor audiențe, că ACTUL ADIȚIONAL ESTE FALS și că există două acte adiționale cu aceelași număr 6 și că lle va anula. Conform surselor noastre, Nicolae Turdean s-a răzgândit, după ce le-a oferit celor de la Deva Gold un etaj din clădirea ANRM "ca să își pună ordine în acte". După cum se vede, instituția statului funcționează mână în mână cu tocmai aceeași companie privată pe care ar trebui să o reglementeze. 

ACTUL ADIȚIONAL NR 6 LA LICENȚA NR 435/1999, TITULAR DEVA GOLD SA, încheiat la data de 21.12.2016, în vederea blocării totale a activității INTRALPIN

Actul adițional nr 6 a fost încheiat nelegal, deoarece licența a fost emisă prin Hotărâre de Guvern și publicată în Monitorul Oficial, în timp ce Actul Aditional a fost semnat la ANRM. Mai mult, actul a fost semnat chiar dacă ANRM a avut pe rol un litigiu cu INTRALPIN exact pentru eliberarea permisului de exploatare a andezitului, proces câștigat de firma româneească atât la CURTEA DE APEL ALBA-IULIA, CÂT ȘI LA ICCJ, în data de 10.11.2016. Din pacate, la ALBA-IULIA se claseaza dosarele penale pe banda rulanta.

Cu privire la Actul aditional nr 6 există dosar de cercetare penală, instrumentat de DNA ALBA-IULIA, nr 85/P/2019. 

Dialogul surzilor:

Raluca Bugnar (Intralpin): "Am notificat de mai multe ori ANRM asupra faptului că Deva Gold vinde piatră către asocierea FCC-Astaldi, iar Nicolae Turdeanu a spus că nu este posibil, DEOARECE NU AU VOIE SI CA VA TRIMITE CONTROL. Chiar și după control,  DEVA GOLD continuă să vândă piatra pe care nu are dreptul legal să o vândă. Mai mult, autoritățile hunedorene încearcă și ele să acopere ilegalitățile. Inspectorul Moldovan de la CIT DEVA a mințit încurcând intenționat stocurile de piatră vândute de Deva Gold.  În realitate, fiind vorba de perimetre închise, nu putem știi cu adevărat unde face Deva Gold împușcări, fără un control serios, legal, al ANRM. Dacă totul este legal, de ce vinde Deva Gold piatra prin intermediari, și de ce ANRM refuză să încaseze redevențe?

"Oportunitate de afaceri"

În anul 2019, când, în încercarea de a găsi o rezolvare situației, reprezentantul legal al Intralpin i-a explicat directorului general al Deva Gold, Nicolae Stanca, că Intralpin nu poate derula un contract cu FCC-Astaldi datorită blocajului pe care îl exercită. Deva Gold prin refuzul de a da acordul titularului de licență, acesta a găsit ca și soluție livrarea de anrocamente și piatră spartă CF către asocierea de mai sus, prin interpuși, chiar de la Deva Gold. Interpușii erau SC KOLOSA INDUSTRIAL AGREGATE SRL, o firmă de buzunar, probabil fără certificat de atestare minieră, și MARINI TRANS SRL. Niciuna dintre societăți NU DEȚINE  AUTORIZARI AFER. Intralpin a trimis o petiție atât la AFER , cât și la Ministerul Transporturilor, însoțită de poze care dovedeau că se fabrică ilegal sorturi de piatră pe amplasamentul DEVA GOLD, însă cum domnul MUGUR CHERT are o "relație bună" la AFER și CFR, Intralpin a primit răspuns că se livrează doar anrocamente, fiind menționate doar firmele intermediare.

Legăturile: Străinii de ajută între ei pentru distrugerea companiilor românești.

Casa de avocatură Nestor, Nestor, Diculescu & Kingston este numitorul comun al FCC Barcelona cu Deva Gold, deoarece reprezintă ambele companii în procesele cu Intralpin. 

Din momentul în care DEVA GOLD a început să livreze piatră către Asocierea FCC-ASTALDI, aceasta din urmă a încheiat orice comunicare cu Intralpin, deși existau contractele semnate. PROBABIL A FOST CONDIȚIA DEVA GOLD. Managementul companiei canadiano-române știa că Intralpin are ca și obiect de activitate exploatarea rocilor andezitice. Cu alte cuvinte, o companie care de 20 ani nu a început exploatarea de minereuri auro-argentifere preferă să blocheze total o companie românească exploatatoare de andezit și să exploateze chiar ea andezitul respectiv, prin ceea ce se poate numi o "preluare ostilă" a resurselor minerale naționale ale României. Însă, așa cum reiese și din raportul de la Agentia de Mediu, și din spusele președintelui ANRM, Turdeanu Nicolae, DEVA GOLD NU AR AVEA VOIE SA VÂNDA către terți, deoarece omologarea de resursă a fost făcută pentru a acoperii necesitatea de piatră aferentă proiectului respectiv.  

Prin adresa nr 300538/03/04.2020, ANRM comunică Intralpin că aceasta nu se află în perimetrul de omologare al andezitului, dar se suprapune cu licența nr 435/1999. Cu alte cuvinte, ANRM a dat două informații total contradictorii, cu rezultatul intenționat de a bloca activitatea INTRALPIN.

ANRM, prin funcționarii săi, și-a bătut joc de compania Intralpin prin solicitarea de documente care de fapt nu existau ca și tipizate, doar pentru a încurca o firmă românească, care deși avea toate autorizațiile și documentele legale peentru a funcționa, a fost blocată în mod voit.  Un exemplu în acest sens este FORMULARUL TIPIZAT ACORD DE REABILITARE, care NU EXISTA LA ANRM, însă acesta a fost solicitat în 2014 de către ANRM Deva, deși exista o sentință executorie în acest sens, favorabilă Intralpin. 

CINE RĂSPUNDE PENTRU ACESTE ILEGALITĂȚI DIN PARTEA ANRM? CINE RĂSPUNDE DE PREJUDICIUL DE 17.500.000 LEI PRODUS INTRALPIN ÎN ANII DE BLOCAJ, ÎN CARE ANRM-DEVA GOLD-PRIMARIA CERTEJU DE SUS AU AVUT FIECARE UN ROL CHEIE?  

Întrebări fără răspuns (momentan):

  • Cum e posibil ca Ministerul de Finanțe să anunțe că proiectul Deva Gold va începe în curând și va genera 800 de locuri de muncă, în loc să verifice cum s-au făcut rambursări de TVA de către o companie cu capitaluri proprii negative? Să fie o consecință a faptului că Nicolae Stanca de la Deva Gold a angajat în companie rude ale responsabililor de la ANAF Deva? 
  •  De ce ANRM nu anulează licența de exploatare nr 435/1999, dacă de 20 de ani nu se lucrează? De ce, dacă totul e legal la Deva Gold, i-au fost anulate PUZ-ul proiectului și avizul de mediu? Cât de mari sunt de fapt neregulile? De ce sunt trecute sub tăcere? Cine sunt complicii. 
  • Cum pot să dispară efectiv din sediul ANRM documentațiile de permis depuse de Intralpin în 2020?

 

Punctul de vedere integral al INTRALPIN. Deva Gold NU A RĂSPUNS SOLICITĂRILOR noastre. 

"Intralpin este o societate comercială având ca obiect principal de activitate extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și ardeziei” – cod CAEN 0811, având un punct de lucru în cariera Băiaga, loc. Hondol, jud.Hunedoara.

In anul 2013,SC INTRALPIN SRL a obtinut Permisul de exploatare nr 16409/02.07.2013 pentru perimetrul Bocsa. Derularea procedurilor in vederea obtinerii acestui permis a durat 3 ani, deoarece SC DEVA GOLD SA a refuzat eliberarea acordului titularului de licenta conf. Art 25 din Legea 85/2003. Acordul a fost solicitat de ANRM , datorita faptului ca in urma verificarii Fisei de perimetru , propietatea SC INTRALPIN SRL se afla in cadrul perimetrului de protectie a Licentei nr 435/1999 de exploatare a minereurilor auro-argentifere detinuta de SC DEVA GOLD SA. Dupa mai multe audiente la Presedintele ANRM –Alexandru Patruti si purtarea unei corespondente cu ANRM, s-a primit raspuns din partea Agentiei de a actiona in instanta ANRM-ul, lucru care s-a si intamplat la CURTEA DE APEL ALBA-IULIA prin dosar 575/57/2011, proces care dupa primul termen a ramas in pronuntare, care a fost amanata de doua ori 31.05.2011 si 07.06.2011, dupa care cauza a fost repusa pe rol si dat termen pentru 13 septembrie 2011, termen la care s-a amanat pronuntarea pentru 20.09.2011 si mai departe s-a amanat 27.09.2011 , ca mai apoi sa fie repusa cauza pe rol si sa se acorde termen de judecata 25.10.2011, cand din nou s-a amanat cauza , la fel s-a intamplat si in 06.12.2011 , iar in 17.12.2011 Curtea de apel Alba-Iulia admite cererea de interventie a SC DEVA GOLD SA , pe care o introduce in cauza si i se pune in vedere ANRM-ului sa depuna la dosar licenta de exploatare nr 435/1999.In 08.05.2012 se dispune expertiza prin care sa se indentifice licenta DEVA GOLD SA. Trebuie precizat faptul ca ANRM-ul a fost reprezentat la Curtea de Apel Alba-Iulia de avocatul ROSIA GOLD CORPORATION Bogdan Puiu Calin, Din momentul in care s-a dispus depunerea licentei nr 435/1999 in instanta si in urma expertizei prin care s-a constatat ca licenta nu era bornata si nu s-a putut afirma ca suntem sau nu in interiorul acesteia , deoarece punctele licentei au fost restranse sau marite, in functie de interesul companiei in zona, DEVA GOLD SA ne-a trasnmis acordul titularului de licenta , fapt care a dus la ramanerea procesului fara obiect si s-a renuntat la cauza in 19.03.2013.     

În vederea continuarii desfășurării activității, la data de 22 octombrie 2014 am înregistrat la ANRM - Compartimentul de Inspecție teritorială Deva, cererea nr.524 prin care am solicitat concesionarea activităților miniere de exploatare a rocilor magmatice din perimetrul Bocșa, jud.Hunedoara, depunând documentația prevăzută de instrucțiunile privind eliberarea permiselor de exploatare, aprobate prin Ordinul nr.94/2009 al ANRM publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.333 din 19 mai 2009.

În urma analizării acestei cereri și a documentației anexate, ANRM – Compartimentul de Inspecție teritorială Deva, a constatat faptul că documentația depusă de subscrisa este neconformă, motiv pentru care a fost emisă notificarea nr.538 din 20 octombrie 2014 prin care ni s-a adus la cunoștință necesitatea de a se completa documentația cu “acte și documente privind legalitatea funcționării agentului economic, inclusiv certificatul constatator emis de ORC, în termen de valabilitate, certificat de atestare fiscală și acord de reabilitare încheiat cu autoritățile administrației publice locale ( fiind anexat un model al formularului Acord de reabilitare) față de prevederile art.28 alin.(4)din Legea minelor nr.85/2003 și lit.b pct.1, pct4 și pct.5 din Anexa nr.1 la Instrucțiunile privind eliberarea permiselor de exploatare aprobate prin Ordinul nr.94/2009.

Prin adresa numărul 156/09.12.2014 subscrisa am completat documentele solicitate de ANRM și am depus certificatul constatator nr.33281/05.12.2014 emis de ORC de pe lângă Tribunalul Hunedoara precum și certificatul de atestare fiscală nr.86841/28.11.2014 emis de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara.

Referitor la formularul tipizat  intitulat “Acord de reabilitare”, subscrisa am arătat că datorită lipsei de cooperare a Primăriei comunei Certeju de Sus, suntem în imposibilitatea faptică de a depune modelul standard de formular, însă am arătat că documentele anexate adresei fac dovada deplină a îndeplinirii condițiilor impuse de Anexa nr.1. Prin documente anexate ne referim la sentința nr.2401/CA/2013 a Tribunalului Hunedoara, Acordul privind utilizarea drumurilor comunale nr.1506/07.05.2014 precum și Declarația autentificată sub nr.211/05.12.2014.       Un aspect important este că prin sentința nr.2401/CA/2013 a Tribunalului Hunedoara la care am făcut trimitere adineauri, instanța de judecată a obligat Primăria comunei Certeju de Sus tocmai la încheierea Acordului în discuție, astfel că această condiție a încheierii acordului rezultă fără echivoc din cuprinsul hotărârii judecătorești La această adresă am primit ca răspuns adresa nr.23/15.01.2015 prin care ANRM ne-a informat că “pentru eliberarea permisului de exploatare este necesară prezentarea documentului intitulat Acord de reabilitare, așa cum este numit în Anexa nr.1 pct.B din ordinul nr.94/30.04.2009 al Președintelui ANRM referitor la instrucțiunile privind eliberarea permiselor de exploatare, completat cu Ordinul nr.142/20.09.2010 al Președintelui ANRM și Ordinului nr.125/15.02.2011 pentru modificarea Instrucțiunilor privind eliberarea permiselor de exploatare, aprobate prin Ordinul nr.94/30.04.2009.

A fost programata o audienta la Presedintele ANRM ,dl Gheorghe Dutu , intalnire la care din partea Intralpin SRL a participat : Administratorul firmei: Raluca Barsaian, inginer sef productie: dl Daniel Bugnar si dna avocata ALINA Pasc, iar din partea ANRM: dl Presedinte Gheorghe Dutu, dl Dan Talos de la Directia Permise si dl Paiajen Ninel de la Serviciul juridic. In urma discutiilor purtate cu reprezentantii ANRM, dl Talos Dan a acceptat intr-un final faptul ca exista o hotarare de instant irevocabila si executorie si a afirmat: “ daca exista o hotarare de instanta , atunci nu va mai blocam “ si a solicitat apelarea telefonica a dl-lui Valer Muntean de la CIT Deva , lucru care s-a facut atunci in timpul sedintei, dispunandu-se depunerea documentatiei in ziua urmatoare la CIT DEVA,respectandu-se astfel procedura. A doua zi, am procedat la depunerea documentatiei la biroul CIT DEVA, insa dl Valer Muntean a refuzat primirea acesteia , informandu-l pe reprezentantul SC INTRALPIN SRL , D-NUL Daniel Bugnar ca dimineata a primit telefon de la Bucuresti prin care i s-a solicitat acest aspect.Cu alte cuvinte, o hotarare irevocabila si executorie a fost fara valoare, mai presus fiind “relatia de prietenie” dintre unii reprezentati ai ANRM-ului si Deva Gold SA.

Cu alte cuvinte ANRM a refuzat în mod abuziv să ne elibereze permisul de exploatare pe motiv că nu am depus acordul de reabilitare în forma solicitată, deși am arătat că toate condițiile sunt îndeplinite dar ne lovim de refuzul nejustificat al Primăriei Certeju de Sus de a elibera acordul deși există o hotărâre judecătorească prin care se constată că sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru încheierea acordului și că refuzul Primăriei este nelegal. În esență am arătat că sunt în mod evident îndeplinite condițiile legale pentru eliberarea permisului de exploatare solicitat, forma tipizată a acordului nefiind o condiție esențială ci doar o chestiune formală.

Față de acest refuz al ANRM am formulat o cerere de chemare în judecată și s-a format dosarul nr.70/57/2015 al Curții de Apel Alba Iulia care prin sentința nr.89/2015 a admis cerera subscrisei și a dispus astfel: “Obligă pârâta să elibereze nota de constatare și permisul de exploatare – perimetrul Bocșa, județul Hunedoara către SC Intralpin SRL, în baza documentației tehnice depusă la Compartimentul Inspecție Teritorială Deva și a documentelor prezentate prin adresa nr.156/09.12.2014.” Această sentință a devenit definitivă prin decizia nr.3120/2016 a ICCJ prin care s-a respins recursul formulat de ANRM.

După obținerea hotărârii am înregistrat la ANRM cererea nr.867/31.01.2017 prin care am solicitat eliberarea permisului de exploatare așa cum a dispus instanța de judecată, însă  la această cerere am primit ca răspuns adresa nr.300/30/02.02.2017 prin care se refuză punerea în aplicare a hotărârii judecătorești motivând astfel: “Referitor la solicitarea dumneavoastră înregistrată la ANRM cu nr.867/31.01.2017, privind verificarea fișei de instruire a perimetrului de exploatare “Bocșa”, județul Hunedoara, substanța andezit, vă comunicăm că acest perimetru se suprapune, în totalitate, cu perimetrul:”Certej” aferent licenței de exploatare nr.435/2000 titular: Deva Gold SA, substanțe: minereuri auro-argentifere și andezit industrial și de construcție. În aceste condiții, nu se poate da curs solicitării dumneavostră în forma prezentă dat fiind faptul că exploatați aceleași resurse minerale. Conform art.25 din Legea Minelor nr.85/2003 nu se poate exploata în perimetrul solicitat de dumneavoastră decât o altă resursă minerală față de cea exploatată de către titularii licenței Certej cu acordul acestora:”în limitele unui perimetru de explorare/exploatare, autoritatea competentă poate acorda, în condițiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul licenței, dreptul de exploatare și/sau exploatare pentru alte resurse minerale, cu acordul titularului.””

La o primă citire a acestui răspuns s-ar putea crede că ni s-a refuzat eliberarea permisului de exploatare deoarece societatea Deva Gold deține licență pentru exploatare andezit încă de la eliberarea licenței de exploatare nr.435/1999 însă, în realitate Deva Gold a deținut licență de exploatare doar pentru minereuri auro argentifere iar licenta de exploatare andezit reprezinta un act aditional la licenta de exploatare nr 435/1999 doar după ce subscrisei i s-a refuzat in mod repetat si  nelegal eliberarea permisului solicitat prin cererea 524/ 22 octombrie 2014 în timpul procesului prin care subscrisa am solicitat să fie obligați la eliberarea permisului față de noi.

Acest comportament contravine dispozițiilor art.28 din Legea minelor nr.85/2003 care statuează în mod expres obligația de a elibera permisul de exploatare către primul solicitant: (1)Rocile utilizabile în construcții și acumulările de turbă pot fi extrase de către persoanele fizice sau juridice în cantități determinate, pe termen de până la un an și pe bază de permis de exploatare emis de autoritatea competentă. Permisul se eliberează primului solicitant.

Pe de altă parte, se impune analizarea condițiilor în care a fost eliberata licenta de exploatare andezit în favoarea Deva Gold având în vedere că din cuprinsul răspunsului primit de subscrisa nu rezultă să se fi eliberata o alta licenta după data depunerii cerereii noastre. Prin răspunsul primit se susține că licenta pentru andezit a fost acordata încă din anul 2000, ceea ce este neadevărat întrucât societatii noastre i-a mai fost eliberat permis de exploatare  după anul 2000 fără a se invoca argumentul că deja ar fi eliberat către Deva Gold. De mentionat ca este vorba de licenta nr 435/1999 si nu 435/2000 asa cum a facut referire ANRM prin adresa nr 300130/02.02.2017.

În privința comportamentului abuziv al ANRM este relevantă analiza efectuată de Curtea de Apel Alba care prin sentința nr.89/2015 menționează la pagina 11: În acest context insistența pârâtei Agenția Națională pentru Resurse Minerale – Compartimentul de Inspecție Teritorială Deva de a refuza eliberarea notei de constatare pentru un simplu viciu formal, neimputabil reclamantei și fără relevanță sub aspectul efectelor juridice reglementate de art.28 alin.4 din Legea nr.85/2003, se circumscrie noțiunii de exces de putere și urmează a fi sancționat de către instanță.

Practic prin eliberarea licentei de andezit în favoarea Deva Gold înainte de finalizarea definitivă a litigiului promovat de subscrisa, ANRM a acceptat că nu se va mai putea conforma dispoziției instanței datorită propriului comportament culpabil si nelegal. Acest comportament se circumscrie textului legal de la art.297 Cod penal, fiind întrunite toate elementele constitutive prevăzute de această infracțiune întrucât funcționarii ANRM și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu prin încălcarea unei dispoziții expres prevăzute de lege (se prevede obligația de a elibera permisul primului care a depus cererea), așa cum am arătat, comportament care ne-a produs o vătămare importantă, motiv pentru care solicităm să procedați la identificarea persoanelor responsabile și tragerea acestora la răspundere. De asemenea, mai facem referire si la art 15. Ind 1 OUG 27/2003 :” fapta functionarului public care, avand cunostiinta de solicitarea de autorizare si de documentatia acesteia, cu stiinta nu solutioneaza cererea in termenul prevazut de lege si face sa intervina prezumtia legala a aprobarii tacite constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani”.

Este inacceptabil ca o firma romaneasca sa fie blocata de o companie straina prin  Institutiile Statului roman , fara sa se tine cont de hotarari de instanta si de cadrul legislativ. ANRM-ul nu trebuia sa favorizeze DEVA GOLD SA, deoarece stia foarte clar ca in zona mai exista si alte exploatari de andezit si nu trebuia sa aplice restrictiv art 25 din Legea 85/2003 , dand nastere la monopol in zona si la blocarea altor firme , chiar daca acestea au constituit garantii de mediu, garantii la ANRM, Intralpin fiind singura firma din Hunedoara , care a facut scoatere definitiva si fondul forestier si a facut plantatie conform studiului pedostational , plantatie predata la Romsilva. Este interesant cum Deva Gold SA a avut un permis de exploatare la 500 m de Cariera Intralpin, cariera pentru care nu s-a realizat scoatere definitiva din circuitul forestier, ci o scoatere temporara pe 10 ani , desi se are in vedere o resursa epuizata deja , o schimbare ilegala de destinatie a terenului din extravilan in intravilan facuta de Primaria Certej, in vederea eliberarii tuturor documentelor de catre acesta, lucru care s-a intamplat ca urmare a refuzului CJ Hunedoara a eliberarii avizului pentru  Certificatul de urbanism , avand ca motivatie ca nu se respecta prevederile documentatiei urbanistice.  Este foarte posibil ca documentele care stau la baza intocmirii Actului Aditional la Licenta de exploatare nr 435/1999 sa fie false, deoarece avizul nefavorabil emis de CJ HUNEDOARA NR 178/13666 ESTE DIN 19.10.2016 , act prin care se sublineaza foarte clar ca :lucrarile propuse nu respecta prevederile documentatiei urbanistice nr 125/2007, faza PUZ, aprobata prin Hotararea Consiliului local al Comunei Certeju de Sus nr 11/2010 EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE SI POLIMETALICE DIN PERIMETRUL CERTEJ.

AMPLASAMENTUL ESTE SITUAT IN AFARA HALDEI DE STERIL NORD, IN ZONA DE PROTECTIE /INTERDICTIE POTRIVIT PLANSEI NR A3-REGLEMENTARI URBANISTICE.

LUCRARILE PROPUSE NU RESPECTA ACORDUL DE MEDIU NR 8/05.07.2012 REVIZUIT LA DATA DE 28.11.2013 PENTRU EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ.POTRIVIT ACORDULUI DE MEDIU CARIERA DE ANDEZIT ESTE AMPLASATA PE VERSANTUL DREPT AL VAII MACRISULUI , IN AFARA AMPRIZEI IAZURILOR DE DECANTARE, IAR POTRIVIT DOCUMENTATIEI PREZENTATE LUCRARILE PROPUSE SUNT IN ALT AMPLASAMENT.

DIN AUTORIZATIA DE GOSPODARIRE A APELOR NR 13/26.01.2016 REZULTA CA „ARE DREPTUL SA EXPLOATEZE ROCI MAGMATICE DIN CARIERA , PE MALUL STANG AL PARAULUI Macrisului, in extravilanul localitatii Bocsa.

Desi in Autorizatia de gospodarire a apelor se face referire la locatia carierei in extravilan, Primaria Certeju de Sus prin act administrativ nr 78/15 din 13.01.2015 schimba categoria de folosinta a imobilului din padure in neproductiv si destinatia imobilului din extravilan in intravilan.  Scopul: eliberarea documentelor de catre Primaria Certeju de Sus, deoarece CJ Hunerdoara a refuzat eliberarea lor si sustragerea de la scoaterea din circuitul forestier.

Daca in 19.10.2016 Deva Gold SA a solicitat Certificat de urbanism pentru Exploatarea andezitului din Dealul Cucai Nord-etapa a II a de dezvoltare( alt permis de exploatare) si a primit aviz nefavorabil de la CJ HUNEDOARA , cum in 02.02.17 vorbim de un ACT ADITIONAL la licenta de exploatare pentru andezit?

In 29.03.2018 a expirat Permisul de exploatare roca andezitica nr 19931/30.03.2017 din Cariera Bocsa, titular Intralpin SRL. Cu aceasta ocazie s-a reluat procedura de obtinere al Acordului titularului de licenta Deva Gold SA , astfel in 26.02.2018 a fost trimisa Solicitarea de acord nr 101/26.02.2018  la care s-a primit Adresa raspuns nr 415/26.03.2018 „ Avand in vedere solicitarea dvs, in temeiul art 25 din Legea Minelor nr 85/2003, am solicitat punctul de vedere si aprobarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. Pe cale de consecinta am primit aviz negativ din partea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, cu recomnadarea de a respecta legislatia in vigoare.”  

Dupa raspunsul primit de la Deva Gold SA , Administratorul societatii Intralpin SRL a fost in audienta la Presedintele ANRM, dl Gigi Dragomir si s-a depus Memoriul nr 187/28.03.2018 , Memoriu la care nici pana astazi ANRM NU A RASPUNS. Trebuie precizat ca la ANRM NU SE AVEA STIINTA DESPRE NICI UN AVIZ NEGATIV DAT CATRE DEVA GOLD SA.

Asadar in 24.04.2018 s-a transmis prin fax catre ANRM o solicitare de acordare a permisului de exploatare  si s-a facut mentiunea ca in anul 2008 ANRM a micsorat suprafata perimetrului cu circa 45%, reducandu-se implicit si taxa pe perimetrul de exploatare ( singura taxa pe care DEVA GOLD SA o platea Statului roman) , fara ca legal sa existe aceasta posibilitate.

S-a primit Adresa raspuns nr 5414 /05.05.2018  din partea ANRM , in care se precizeaza ca „ Va informam ca dreptul de valorificare a resurselor minerale din perimetrul licentei nr 435 Certej apartine titularului DEVA GOLD SA, drept distinct de dreptul de propietate asupra terenurilor, atribuirea dreptului de valorificare pentru alte resurse decat cele stabilite prin licenta , catre alta persoana juridica, poate fi facuta doar in conditiile art 25 Legea Minelor 85/2003, anume cu acordul titularului, nidecum altfel . Drept urmare, din motivele sus aratate, nu putem da curs solicitarii dumneavoastra.” Cu alte cuvinte, ANRM nu face referire deloc la Actul Aditional la licenta nr 435/1999, act aditional care a fost obtinut fara cadru legal, ANRM nu ia in considerare ca blocheaza constant o firma romaneasca, care plateste taxe si redevente Statului roman, ANRM nu tine cont de faptul ca in zona se desfasoara lucrari de interes national si ca andezitul din cariera Bocsa poate fi folosit la aceste lucrari, iar Statul sa incaseze taxe si redevente, ANRM IA IN CONSIDERARE DOAR PROTEJAREA DEVA GOLD SA PE ORICE CALE.

Ca urmare a adresei nr 5414/05.05.2018 primita de la ANRM, in 07.05.2018 am retransmis DEVA GOLD SA o noua solicitare de acord al titularului de licenta nr 263/07.05.2018, la care nu am primit nici astazi raspuns.

In 24.05.2018 am transmis prin fax catre ANRM ADRESA NR 321 PRIN CARE AM SOLICITAT BAZA LEGALA IN CARE S-A INCHEIAT ACTUL ADITIONAL CU COMPLETAREA DE SUBSTANTA ANDEZIT LA LICENTA NR 435/1999 DE EXPLOATARE A MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE, TITULAR SC DEVA GOLD SA.

De precizat ca la solicitarea nr 321/24.05.2018 s-a primit din partea ANRM IN 06.06.2018 ACELASI RASPUNS NR 5414/05.05.2018, raspuns care nu avea nici o legatura cu solicitarea facuta.

In 22.10.2018, Intralpin a transmis catre ANRM Adresa nr 708 prin care solicita o intalnire cu conducerea ANRM, in vederea lamuririi documentatiei depuse pentru obtinerea permisului de exploatare. La intalnire a participat reprezentantul legal al INTRALPIN , iar din partea ANRM , Presedintele Gigi DRAGOMIR. Desi, s-a adus din nou in discutie aspectul ca ANRM a incheiat ACTUL ADITIONAL pentru andezit LA LICENTA NR 435/1999 a DEVA GOLD SA in timpul derularii litigiului cu INTRALPIN si ca actul este ilegal, ANRM PRIN REPREZENTANTII SAI nu si-au asumat ilegalitatea incheierii actului aditional, nici nu s-a tinut cont de faptul ca DEVA GOLD SA in 20 ani de cand detine LICENTA DE EXPLOATARE NR 435/1999 NU A EXPLOATAT NIMIC SI NU A PLATIT REDEVENTE STATULUI ROMAN, BA MAI MULT IN 2008 SI-A REDUS PERIMETRUL DE EXPLOATARE CU 45% , DIMINUAND IN ACEST FEL SUMA DE PLATA PENTRU CONCESIUNEA MINIERA.

In 07.11.2018, Intralpin trimite catre ANRM Adresa nr 751 prin care solicita verificarea legalitatii ACTULUI ADITIONAL NR 6 la Licenta de exploatare nr 435/1999- nici pana astazi nu am primit un raspuns.

In 18.01.2019 , prin Adresa nr 21 transmisa catre ANRM, INTRALPIN resolicita eliberarea permisului de exploatare si invoca faptul ca prin Hotararea nr 73/2019 din 11.01.2019 s-a admis exceptia de nelegalitate a Avizului de mediu nr 5/30.04.2010 emis catre DEVA GOLD SA si anuleaza Hotararea nr 11/2010 emisa de Consiliul local al Comunei Certeju de Suu, privind aprobarea PUZ „Exploatarea minereurilor auro-argentifere si polimetalice din perimetrul Certej.” – hotararea nu este definitiva , dar conform art 33 din Legea Minelor nr 85/1999 licenta/permisul de exploatare se suspenda conf punctului c) daca titularului i s-au suspendat acordul si/sau autorizatia privind protectia mediului . S-a primit raspunsul nr 1453/04.02.2019 din partea ANRM prin care se precizeaza ca ANRM va proceda la analizarea situatiei dupa ce Agentia va intra in posesia unei hotarari definitive,

In 06.03.2019 am primit din partea DEVA GOLD SA , un acord scris pe un colt al solicitarii noastre, am depus documentatia la DEVA, dupa care a plecat la Bucuresti, dar ANRM REFUZA eliberarea permisului de exploatare pe motiv ca nu putem exploata aceiasi substanta, adica andezitul conform art 25 din legea 85/2003. Insa, ANRM nu a putut clarifica urmatoarele aspecte de nelegalitate din curtea lor:

  1. Actul aditional nr 6 privind adaugarea substantei andezit la Licenta nr 435/1999, a fost semnat doar de Presedintele ANRM, in timp ce Licenta de exploatare este eliberata prin HOTARARE DE GUVERN.
  2. Nimeni din ANRM nu a dorit lamurirea aspectului de ilegalitate al eliberarii actului aditional nr 6, deoarece are trimiteri in penal, motivatia fiind ca au eliberat acest act aditional , in timp ce erau in litigiu exact pe exploatarea substantei andezit cu INTRALPIN, iar omologarea s-a facut dupa castigarea procesului la ICCJ cu Intralpin, practic nici nu s-a tinut cont de acest aspect.
  3. ANRM nu doreste incasarea de taxe si redevente la bugetul de stat si blocheaza cu buna stiinta o firma romaneasca , pentru a avantaja DEVA GOLD SA.

Prin Memoriul nr 5200/15.04.2019 depus la ANRM, INTRALPIN resolicita:

I.Eliberarea  permisului de exploatare in perimetrul temporar de exploatare BOCSA  pentru roca magmatica (andezit), sat Hondol, jud. Hunedoara, avand in vedere ca am respectat dispozitiile legii 85/2003

  1. Scoaterea suprafetei de 3,2 ha aflate in proprietatea INTRALPIN SRL din perimetrul  de licenta nr 435/1999 a SC DEVA GOLD SA, pentru urmatoarele motive:

“1.S.C. INTRALPIN S.R.L. este o companie cu capital 100% românesc implicată în realizarea unor obiective de investiții de interes strategic (printre care și Reabilitarea căii ferate SIMERIA – CURTICI, Coridorul 4).

     Subscrisa este o societate comercială având ca obiect principal de activitate extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și ardeziei” – cod CAEN 0811, având un punct de lucru în cariera Băiaga, loc. Hondol, jud.Hunedoara.

 

Una din activitățile de bază pentru acest obiectiv este aprovizionarea cu anrocamente și piatră spartă.  Cariera Bocșa este una din putinele  surse de andezit din regiune care deține agrementare și omologare din partea Autorității Feroviare Române (AFER) și care se află la o distanță foarte mică de zona de execuție a lucrărilor feroviare.

Menționăm că INTRALPIN posedă toate autorizațiile necesare pentru această exploatare inclusiv permis de exploatare nr. 19931/ 30.03.2017 ce a fost valabil până la 29.03.2018.

Precizam  faptul că acesta nu este primul permis de exploatare, societatea desfășurând activitatea minieră în zonă încă din anul 2013 (permis de exploatare nr. 14609/02.07.2013). Obținerea permiselor de exploatare în cadrul perimetrului Bocșa (roci magmatice) a fost mult întârziată de dificultățile întâmpinate în obținerea acordului titularului licenței de exploatare nr. 435/1999 (Deva Gold) care deși nu desfășoară activități de exploatare, a refuzat sistematic, începând cu anul 2010, să permita posibilitatea exploatării rezervei de rocă magmatică, deși legislația în vigoare oferă posibilitatea realizării acestui lucru (art. 25, coroborat cu prevederile art. 28 alin. (1) din Legea Minelor nr. 85/2003).

Cariera este învecinată cu perimetrul licenței de exploatare, concesionată de la MINVEST DEVA în anul 1999 pe o perioadă de 20 de ani companiei S.C. Deva Gold S.A. Această companie NU exploatează minereurile auro-argentifere din licență, drept pentru care NU plătește redevențele cuvenite statului român. Societatea noastră a deținut permise pentru exploatarea rocii magmatice în acest perimetru, a demonstrat că este un operator de bună credință (redevențe plătite, lucrările miniere propuse prin permisele de exploatare au fost realizate, contractele cu diverși operatori economici îndeplinite integral și în termen, capacitate tehnică și financiară demonstrată într-o perioadă în care o bună parte dintre operatorii minieri sunt în insolvență).

 

  1. Prin adresa nr 187/28.03.2018 – inregistrata sub nr 3837/29.03.2018 la ANRM – si intitulata “Memoriu” am aratat ca singurul motiv pentru care se refuza eliberarea unui nou permis de exploatare societății noastre,  il reprezinta lipsa acordului titularului de licenta, care ar putea fi asociata unui abuz, exces de putere,  si am aratat expres in cuprinsul acestuia ca solicitam verificarea legalitatii Actului aditional aferent licentei nr 435/1999 – privind andezitul industrial si de constructie.

Precizam ca la acel moment  nu s-a  luat in considerare  sentinta Curtii de Apel Alba Iulia nr. 85/2015 din dosarul nr. 70/57/2015  , sentinta defintiva, prin care  obliga ANRM sa elibereze in favoarea SC INTRALPIN SRL permisul de exploatare- perimetrul Bocsa, judetul Hunedoara, in baza documentatiei tehnice depusa si a documentelor prezentate prin adresa nr. 156/09.12.2014.

ANRM nu  considerat ca trebuie sa respecte decizia nr 3120/10.11.2016 a ICCJ prin care s-a respins recursul impotriva sentintei nr 85/2015 pronuntata de  Curtea de Apel Alba Iulia.

ANRM a ignorat cu buna stinta sentinta 438/CA/2015 a Tribunalului Hunedoara (referitoare la acordul de utilizare a drumurilor comunale) in baza careia trebuia sa fie emis permisul de exploatare inca din anul 2015.

Subscrisa am atentionat ANRM  ca a fost incheiat un act aditional la licenta nr.435/1999  in scopul de a  bloca activitatea SC INTRALPIN SRL si ca atat timp cat exista un litigiu, ar fi trebuit suspendata eliberarea de acte, insă nu s-a primit insa nici un raspuns la aceasta adresa.

 

  1. Prin adresa nr 241/24.04.2018  SC INTRALPIN SRL , transmisa prin fax la ANRM – am solicitat reducerea “perimetrului Certej aferent Licentei nr 435/1999 al SC DEVA GOLD SA” aratand ca acesta se afla in extremitatea nordica a Perimetrului Certej si ca nu afecteaza cu nimic  activitatile miniere ale SC DEVAGOLD SA (care pana  in momentul de fata DEVA GOLD SA un a desfasurat nicio activitate miniera), ca terenurile aferente perimetrului sunt proprietatea SC INTRALPIN SRL iar prin punerea in exploatare in baza unui permis de exploatare  veniturile la bugetul de stat ar fi de 3 842 296 lei pe anul 2018 (raportat la piata de desfacere pe baza contractelor incheiate).

Totodata, am mai aratat ca din anul 2018 SC DEVAGOLD SA a diminuat cu acordul ANRM suprafata perimetrului cu aproximativ 45% , implicit reducand-se si taxa pe perimetru (singura taxa pe care de altfel o plateste DEVAGOLD pentru licenta detinuta).

La aceasta adresa am primit raspuns de la ANRM – cu nr 5414/05.05.2018 in care ANRM ne comunica ca dreptul de  valorificare a resuselor minerale din perimetrul licentei de exploatare nr 435 Certej apartine titularului DEVAGOLD SA.

 

  1. Mai mult decat atat, in data de 26.03.2018 am primit raspunsul din partea DEVA GOLD SA la solicitarea noastra inaintata sub nr 101 in 26.02.2018 privind Acordul titularului de licenta, conform Legii 85/2003.

Am fost surprinsi neplacut inca o data , sa constatam ca Deva Gold SA se foloseste abuziv de Institutii ale Statului Roman pentru a impiedeca o societate romaneasca sa-si desfasoare activitatea si sa poata plati taxe, impozite si redevente ,  sa mentina locurile de munca create , sa-si poata amortiza investitia cu deschiderea Carierei Bocsa si sa poata desfasoara o activitate economica normala, dupa cum prevede legislatia in vigoare.

Raspunsul Deva Gold  a fost  „Avand in vedere solicitarea dvs.,in temeiul prevederilor Art.25 din Legea Minelor , am solicitat punctul de vedere si aprobarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. Pe cale de consecinta am primit aviz negativ din partea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale , cu recomandarea de a respecta legislatia in vigoare.”

Tinand cont de faptul ca am solicitat Acordul Titularului de licenta pentru acelasi perimetru de 0,50 ha , perimetru pentru care am mai obtinut trei acorduri din partea companiei , va solicitam respectuos acum ca am aflat ca ANRM emite aprobari si avize privind Acordul titularului de licenta , sa ne acordati aviz favorabil si aprobarea de a ne continua lucrarile in perimetrul Bocsa , fara a mai bloca activitatea societatii noastre asa cum a facut-o Deva Gold SA incepand din 2010 pana in prezent.

 

  1. 5.  Totodata va solicitam sa ne transmiteti temeiul  legal in care s-a incheiat Actul Aditional cu completarea de substanta andezit la Licenta nr 435/1999 de exploatare a minereurilor auro-argentifere , titular SC DEVA GOLD SA.

Argumentăm această solicitare ca urmare a adresei dumneavoastra nr 5414/05.05.2018 pe care ati trimis-o ca si raspuns la adresa nr 241/24.04.2018 trimisa de Intralpin  si va amintim ca nici pana astazi nu am primit raspuns la Memoriul inregistrat la ANRM cu nr 3837/29.03.2018. Consideram ca problemele ridicate atat in Memoriul nr 187/28.03.2018, cat si in adresa nr 241/24.04.2018 sunt extreme de serioase si de grave, iar raspunsul dumneavoastra nr 5414/05.05.2018 este unul standard, care nu rezolva situatia de facto in care se afla societatea noastra si mai mult decat atat ignorati o sentinta irevocabila si executorie a Inaltei Curtii de Casatie si Justitie. Asadar, va rugam respectuos sa tratati corect in bazele legale atat companiile romanesti, cat si cele straine fara a avantaja pe vreuna dintre aceste doua entitati. Consideram ca chiar daca suntem o companie romaneasca , avem dreptul sa desfasuram explotarii de resurse minerale , mai mult decat atat asa cum v-am prezentat in adresa nr 241/24.08.2018 activitatea de anul acesta genereaza importante venituri care se platesc bugetului de stat sub forma de redevente, taxe, impozite, plus locurile de munca create, ori faptul ca blocati activitatea acestei societati dovedeste ca nu se doreste sustinerea antreprenoriatului romanesc si ca favorizati cu buna stiinta companiile miniere.

Prin punerea în valoare a resurselor de roci magmatice prin activitatea de exploatare pe bază de permis se vor face venituri anuale la bugetul de stat, prin taxe, tarife şi redevenţe, de circa 3 842 296 lei ,pentru contractele semnate pt anul 2018. Mai mult, această activitate va avea şi efect benefic din punct de vedere social şi economic. In speţă, vor fi create 15 noi locuri de muncă şi se vor desfăşura activităţi economice în valoare de circa 9 293 000 lei cu beneficii reale pentru statul român prin colectarea de alte taxe şi impozite;

S.C. Deva Gold S.A. a diminuat în anul 2008, cu acordul A.N.R.M., suprafaţa perimetrului cu circa 45%, implicit reducându-se şi taxa pe perimetrul de exploatare (singura taxa plătită de societate bugetului de stat). Prin aceasta, S.C. Deva Gold S.A. demonstrează că singura activitate pe care o desfăşoară este aceeea de a bloca perimetre în “Patrulaterul aurifer”, fără a efectua activităţi miniere şi, implicit, fără a vira la bugetul de stat redevenţe miniere.

Ţinând cont că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale pune în valoare şi gestionează resursele minerale, proprietate publică a statului, conform Legea minelor nr. 85/2003 şi H.G. 1419/2009 privind organizarea şi funcţionarea A.N.R.M., considerăm că doleanţa societăţii noastre este pe deplin îndreptăţită şi imbracă prevederile legale, atât în litera legii, cât mai ales în spiritul acestia.

Precizam faptul  faptul că refuzul ANRM de a elibera către SC INTRALPIN SRL permisul de exploatare pentru perimetrul Bocșa (în pofida faptului că detinem toate avizele si autorizatiile impuse de legislatia in vigoare) este cauzator de prejudicii atât pentru societatea noastră, cât si pentru Bugetul de Stat - deoarece ne blochează activitatea comercială, în absența acestuia nu putem exploata Cariera Baiaga iar Statul este prejudiciat prin aceea cîă nu i se achită redeventa datorată aferentă cantităților de piatră ce ar fi putut fi extrase din Cariera sus mentionată.

 

    Precizam faptul ca refuzul continuu al   institutiei Dvs. de a elibera permisul de exploatare si refuzul de a raspunde solicitarilor noastre este unul abuziv si nelegal.

       Mai mult decat atat, institutia Dvs., invoca de fiecare data ca nu are posibilitatea de a emite documentele solicitate  din cauza faptului ca DEVA GOLD SA este titularul licentei nr. 435/1999  , insa ANRM nu a facut vorbire niciodata de faptul ca DEVA GOLD SA nu a realizat pana in momentul de fata nicio activitate de exploatare, deci nu a exploatat nimic din rezerva minerala de care a beneficiat la momentul emiterii licentei . Or, cum s-a putut adauga licentei, roca magmatica- andezit si rocile utilizabile in constructii prin incheierea unui act aditional, daca rezerva minerala a ramas intacta, neexistand nicio o activitate de exploatare efectuata de DEVA GOLD SA.?  La aceste intrebari ANRM avea obligatia de a ne raspunde, insa  institutia Dvs a refuzat constat acest aspect.

 

   Este evidenta atitudinea abuziva a  ANRM   fata de societatea noastra si actiunile acestei institutii careau scopul de a ne impiedica sa ne desfasuram activitatea , asa cum am facut-o in anii anteriori.   

 

  1. A doua solicitare a societatii noastre este aceea de  scoatere a  suprafetei de 3,2 ha aflate in proprietatea INTRALPIN SRL din perimetrul  de licenta nr 435/1999 a SC DEVA GOLD SA .

     Avand in vedere faptul ca subscrisei ii este ingradit dreptul de a isi desfasura  activitatea , prin refuzul abuziv si nelegal de a ii se elibera permisul de exploatare pentru perimetrul Bocsa,  va solicitam sa efectuati demersurile necesare in vederea soaterii suprafetei de teren de d3, 2 ha , proprietatatea INTRALPIN  SRL  din perminetrul de licenta nr. 435/1999. Precizam faptul ca perimetrul de exploatare Bocsa  al INTRALPIN este delimitat, asa cum rezulta si din fisa de verificare a perimetrului emisa de ANRM. Mai mult decat atat, mentionam faptul ca perimetrul licentei nr. 435/1999 nu este bornat si nu exista semne clare de delimitare teren, lucru constatat si printr-o hotarare judecatoreasca. Astfel, nu exista niciun impediment in a fi restrains si acest lucru nu afecteaza societatea DEVA GOLD SA.

     In anul 2008 perimetrul licentei 435/1999 a fost restrains cu 45% si nu a existat nici un fel de impediment, ba din contra SC DEVA GOLD SA a fost avantajata fiind redusa taxa de concesiune cu 45% din valoare.

 

CONCLUZII

-       PRIMARUL COMUNEI CERTEJU DE SUS , DESI A SAVARSIT INFRACTIUNEA DE ABUZ IN SERVICIU , IMPOTRIVA SA, FIIND INCEPUTA URMARIREA PENALA IN 2015, I-A FOST CLASAT DOSARUL PE MOTIV CA A ACTIONAT IN FAVOAREA CETAENIILOR, DESI, PROCURORUL AVEA INDATORIREA DE A STABILI DE CE PRIMARUL NU A PUS IN APLICARE SENTINTELE DEFINITIVE SI IREVOCABILE CASTIGATE IN INSTANTA DE INTRALPIN.

-       CU BUNA STIINTA, PRIMARUL PETRE CAMPEANU A BLOCAT ACTIVITATEA INTRALPIN INCEPAND CU 2010 PANA IN 2016

-       CHIAR DACA A SAVARSIT ILEGALITATI CA SI: FURT DE PROPIETATI PE CARE LE-A VANDUT PRIN INTERPUSI CATRE DEVA GOLD, NIMENI NU A LUAT NICI O MASURA LEGALA IMPOTRIVA SA

-       A ELIBERAT ACTE ILEGALE IN FAVOAREA SC DEVA GOLD SA , ACTE PRIN CARE A PREJUDICIAT STATUL LA INCASAREA DE TAXE

-       REFUZUL DE A PUNE IN POSESIE OBSTEA AGRICOLA MACRISUL , DEOARECE PE SUPRAFATA DE PADURE DEVA GOLD DORESTE SA FACA IAZURILE DE DECANTARE

-       LA NIVEL DE JUDETE ,HUNEDOARA SI ALBA IN CEEA CE PRIVESTE INSTANTELE DE JUDECATA SI PARCHETELE ORICINE A DEPUS O PLANGERE SAU A DESCHIS UN PROCES , CARE ADUCE ATINGERE DEVA GOLD SAU DL PRIMAR ESTE RESPINS SAU CLASAT; MERA CLAUDIA ESTE PROCURORUL CARE CLASEAZA TOATE DOSARELE CARE ADUC ATINGERE DEVA GOLD SA

-       INTRALPIN A DESCHIS UN PROCES DE DAUNE PE MOTIVUL BLOCARII ACTIVITATII, DUPA UN AN DE EXPERTIZA, INTERVAL IN CARE ASISTENTUL EXPERT AL PRIMARIEI COMUNEI CERTEJU DE SUS A RECUNOSCUT CA EXISTA PREJUDICIU, A FOST RESPINS CA NEFONDAT

-       DEVA GOLD NU DORESTE PE NIMENI IN ZONA, MAJORITATEA DRUMURILOR AU FOST TRECUTE IN PROPIETATEA LOR, IAR FAPTUL CA ACESTA CARIERA EXISTA IN ZONA LOR DE INTERES, PLUS CATEVA TERENURI AURIFERE, CARE NU LE-AU FOST VANDUTE , II FACE SA BLOCHEZE ORICE INITIATIVA DE BUSINESS, URMARESC SARACIREA POPULATIEI , CA MAI APOI SA DISTRUGA TOATA ZONA

-       FAPTUL CA NU AU INTENTIA SA INCEAPA EXPLOATAREA , NU PROVOACA DECAT PIERDERI STATULUI ROMAN, CARE NU INCASEAZA REDEVENTE DIN EXPLOATARI , CA MAI TARZIU SA SE INTAMPLE CA SI IN CAZUL ROSIA MONTANA: SOLICITAREA DE DESPAGUBIRI. INTREBAREA CARE APARE: DE CE SUNT LASATI SA FACA ATATEA ILEGALITATI SI NIMENI DIN CEI CU PUTERE DE DECIZIE NU VEDE ACEST LUCRU?

 

  1. In intervalul 2010-2019 a fost solicitat Acordul titularului de licenta de la DEVA GOLD. Am reusit sa-l obtinem doar in 2013 si 2017.
  2. Blocarea activitatii Intralpin s-a facut, fie direct de catre DEVA GOLD SA prin refuzul de a ne elibera Acordul titularului de licenta, fie indirect prin intermediul Primarului din Certeju de Sus- Petru Cimpeanu. ( omul cheie al DEVA GOLD)
  3. Primarul, Petru Cimpeanu a refuzat sa ne elibereze orice act pe care I-am solicitat la Primarie, toate fiind obtinute prin instantele de judecata, insa majoritatea hotararilor irevocabile si executorii a refuzat sa le puna in aplicare, iar drept urmare i-am facut mai multe plangeri penale , care au fost clasate pe motiv ca a actionat in interesul cetatenilor.
  4. a) dosar nr 5170/P/2014 ( procuror Mera Claudia) preluat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba lulia( cu ocazia alegerilor de procuror BIC IUSTIN) in dosar penal nr 201/p/2016 - clasat ; plangerea formulata viza refuzul Primarului de a pune in executare o hotarare de instant irevocabila si executorie privind eliberarea de acte administrative, refuz care a cauzat un prejudiciu de 995 152 lei societatii noastre si blocarea drumului catre Cariera de andezit fara inscrisuri oficiale
  5. b) dosar penal 1081/ P/2017 -Prim-procuror MERA CLAUDIA- clasat

Obiectul plangerii: aprobarea PUZ-ului pentru Cariera de andezit prin 2401 [CA/2013. Traseul aprobat prin PUZ strabate Perimetrul de exploatare DEVA GOLD SA si nu reprezenta un drum propriu-zis , lucru constatat si prin cercetarea efectutata la fata locului de OVIDIU TEMESAN , impreuna cu laboratorul criminalistic, care au filmat, masurat asa-zisul drum, care nu exista. S-au pus la dispozitia organelor de cercetare probe video de la Antena 1, care dovedeau foarte clar ca acel drum nu exista. Cauza a fost clasata pe motiv ca fiind neintemeiata.

  1. c) dosar penal nr 57/p/2017 - CLASAT DE PRIM-PROCUROR MERA CLAUDIA

Obiectul plangerii: luare de mita de catre Primarul Petru CIMPEANU de la DEVA GOLD SA prin vanzarea la suprapret a unor terenuri, iar in schimb Primarul a schimbat destinatia unei zone forestiere in suprafata de 9870 mp din productiv in neproductiv prin adeverinta nr 78/2015 si din extravilan in intravilan pentru a putea emite Certificatul de urbanism, deoarece CONSILIUL JUDETEAN HUNEDOARA A DAT AVIZ NEFAVORABIL, motivand ca "lucrarile propuse nu respecta prevederile urbanistice nr 125/2007 faza PUZ, lucrarile propuse nu respecta ACORDUL DE MEDIU nr 8/05/07.2012, amplasamentul este in afara haldei de steril nord.

  1. d) dosar penal nr 8/11/2/2019 -CLASAT DE PRIM-PROCUROR MERA CLAUDIA pe motiv ca, Primarul„ chiar daca, a dat un traseu care necesita investitii suplimentare, este o imprejurare care excede limitelor stabilite prin sentinta civila, iar cu privire la mijloacele de proba solicitate de petenta se constata ca acestea sunt inutile, deoarece la dosar au fost administrate suficiente probe.
  2. e) Dosar penal nr. 347/1)/ 2016 - in cercetare la DNA ALBA-Iulia ; obiectul dosarului: furtul de terenuri si vanzare rapida catre DEVA GOLD- clasat

Deva Gold a incheiat Actul aditional pentru substanta andezit in vederea blocarii totale si fara apel a INTRALPIN SRL, deoarece Legea minelor spune ca " in perimetrul unei licente se poate obtine permis de exploatare , doar cu acordul titularului de licenta si pentru o substanta diferita."

Directorul Deva Gold , Nicolae Stanca a blocat permanent activitatea Intralpin , in special folosindu-se de Primarul Petru Cimpeanu.

In 2010, i-am solicitat acestuia ACORDUL TITULARULUI DE LICENTA, timp de un an de zile am schimbat corespondenta cum ca: suntem in licenta European Goldfields, apoi ca , se efectueaza ample foraje de sterilizare si apoi putem primi un raspuns. Iam scris un e-mail in 2011 vicepresedintelui European Goldfields , Mark Rachovides prin care i-am solicitat o intalnire , dar m-a refuzat categoric, motivand ca are incredere in managementul din Romania.

Punctul sensibil al domnului Nicolae Stanca este Primarul Petru Cimpeanu al comunei Certeju de Sus, prin intermediul căruia au fost improprietăriți oameni care nu au avut vreodata propietati in zona, in detrimentul altora, care au ramas pagubiti. Ilegalitatea este evidentă.

Tot primarul a refuzat punerea in posesie a Obstei Macrisul cu cele aprox 200 hectare de padure, mai mult a impropietarit Primaria cu 56 hectare din amplasamentul Obstei, unde urmeaza sa fie pozitionate iazurile de decantare, teren, care a fost inchiriat imediat catre DEVA GOLD. Cele 56 hectare fac obiectul HG pt defrisare, insa datorita procesului care exista pe rol 3067/221/2017 s-a suspendat."

 

 

 

Sursa: Rise Project

#DevaGold, #minerit, #activitatiIlegale, #autostrazi, #CFR, #Hunedoara, #Deva, #stiri, #Romania, #DNA, #DIICOT



Share with:

CITESTE MAI MULT

ARHIVA

2021 Jun