STIRI

JUSTITIE

Eliberarea instanţelor de sub controlul politic. Proiect pentru depolitizarea bugetelor instanţelor, prin mutarea lor de la MJ la ICCJ, propus de parlamentarii Maya Teodoroiu, Laura Moagher şi Vasile Dîncu

03/06/2021 - 17:00

Maya Teodoroiu – fosta judecatoare a Curtii Constitutionale a Romaniei – a anuntat pe Facebook miercuri, 2 iunie 2021, depunerea unui proiect de lege gandit sa modifice Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, scrie luju.ro. Mai precis, sunt vizate articolele 131 si 132, conform carora cel care gestioneaza bugetele instantelor (mai putin Inalta Curte de Casatie si Justitie) este Ministerul Justitiei. Or, cei parlamentari PSD inlocuiesc MJ cu ICCJ, explicand ca situatia actuala reprezinta o afectare a independentei instantelor.


De altfel, Maya Teodoroiu aminteste ca aceasta discutie avusese loc inca din anul 2004, in timpul negocierilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, dar nu a mai fost inclusa niciodata in Legea 304/2004.Alte ArticoleStelian Ion: „Intensificarea luptei anticorupţie şi consolidarea ...Asasinatul din Arad. Ce s-a găsit in torpedo-ul maşinii explodate. ...Codul Penal 2021 a fost schimbat. Prescripția pentru unele fapte ...


Iar riscul privind afectarea independentei instantelor s-a concretizat saptamanile trecute, cand secretarul de stat din Ministerul Justitiei Alexandru-Paul Dimitriu i-a trimis o scrisoare judecatorului Mircea Cretu (presedintele Curtii de Apel Timisoara), amenintandu-l cu dosar penal pe magistrat doar pentru ca acesta solicitase ceva absolut legal – si anume: ca ministerul sa respecte hotararile judecatoresti definitive prin care magistratii de la CA Timisoara si nu numai si-au castigat drepturile salariale. Ca reactie la mostra de tupeu a lui Alexandru Dimitriu, 12 presedinti de curti de apel au semnat o scrisoare comuna de protest, acuzandu-l inclusiv pe ministrul Stelian Ion ca face presiuni pentru nerespectarea unor hotarari judecatoresti definitive. De altfel, nici „DJ Stelica” nu este strain de batjocorirea drepturilor salariale ale judecatorilor, el insusi trimitandu-i o scrisoare presedintelui CA Timisoara in care ii transmitea ca ministerul nu are bani si deci ar face bine sa stranga cureaua (linkuri la sfarsit catre intregul serial).


Tot acest context a fost evidentiat de catre cei trei parlamentari PSD in expunerea de motive, ei subliniind ca proiectul lor de lege vine tocmai sa previna asemenea brutale imixtiuni ale politicului in functionarea instantelor.


Iata mai intai postarea de pe Facebook a Simonei Teodoroiu:


„Bugetul instantelor judecatoresti trebuie gestionat de judecatori!


Independenta justitiei – de la atacurile politice in scopul parvenirii la putere, utilizate de coalitia PNL-USRPlus, la garantiile efective, promovate de PSD.


Astazi, impreuna cu colegii mei, d-na senator Laura Fulgeanu-Moagher si dl.senator Vasile Dancu am depus un proiect de lege pentru asigurarea independentei financiare a judecatorilor romani, prin reintroducerea in lege a prevederilor conform carora gestiunea bugetelor instantelor se realizeaza de catre de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie(ICCJ), in calitate de ordonator principal de credite.


Asa cum am aratat in expunerea de motive, asigurarea independentei financiare a sistemului judiciar este o conditie esentiala a independentei magistratilor, in ansamblul sau.


Ea a fost brutal readusa in atentia opiniei publice, prin demersurile amenintatoare la adresa judecatorilor, semnate de un oficial al Ministerului Justitiei, care au determinat o scrisoare publica de raspuns, asumata de cel putin 12 din cei 15 presedinti de Curti de apel din Romania.


Judecatorii semnatari au aratat ca, prin adresa din data de 10 mai 2021, ”Ministerul Justitiei, uzitand de calitatea de ordonator principal de credite pentru instantele judecatoresti si facand referire la dreptul sau de a emite „norme si instructiuni obligatorii”, a transmis nu doar ca aceste hotarari nu trebuie executate, ci si ca o astfel de punere in executare a hotararilor ar echivala cu savarsirea unei fapte penale”.


Judecatorii au subliniat ca ”presiunile inadmisibile ale Ministrului Justitiei asupra instantelor reprezinta o noua dovada ca independenta instantelor depinde direct de independenta lor financiara si ca situatia gestionarii bugetului instantelor de judecata trebuie urgent mutata in competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau a Consiliului Superior al Magistraturii”.


Reamintesc ca prevederile privind independenta financiara a instantelor romane au fost inscrise in pachetul celor trei legi privind justitia romana, in baza carora Guvernul PSD din anul 2004 a finalizat negocierile de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.


Intrarea lor in vigoare trebuia sa se realizeze inca de la 1 ianuarie 2008, dar a fost amanata succesiv in timpul diferitelor guverne, indiferent de culoarea lor politica, din anul 2005 pana de curand, cand a fost chiar eliminata din textele legale in vigoare.


Aceasta desi, din timp in timp, de-a lungul multor ani, magistratii romani, prin intermediul asociatiilor profesionale si, mai ales, prin forul lor reprezentativ, Consililul Superior al Magistraturii(CSM), care este garantul independentei justitiei (potrivit art. 133-(1) din Constitutia Romaniei), au cerut asigurarea independentei financiare a sistemului judiciar.


In 2009, spre exemplu, Consiliul Superior al Magistraturii releva probleme la fel de actuale ca astazi, cerand asigurarea independentei efective a sistemului judiciar, prin administrarea bugetului instantelor judecatoresti de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si inlaturarea discrepantelor si discriminarilor privind salarizarea magistratilor si a personalului auxiliar (Rezolutia privind starea financiara si situatia administrativa a instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, CSM, aprilie 2009).


De curand, in luna mai 2021, in scrisoarea mai-sus amintita, cei mai multi presedinti ai Curtilor de apel din Romania aratau ca ”amenintarea (de catre Ministerul Justitiei, n.n.) a presedintilor curtilor de apel cu plangeri penale pentru punerea in executare a unor hotarari judecatoresti (privind drepturile salariale, n.n.), este de o gravitate fara precedent si reprezinta un atac direct asupra independentei instantelor”.


Exista, de asemenea, o serie de documente internationale importante pentru jalonarea independentei financiare a sistemului judiciar ( “Principiile fundamentale privind independenta magistraturii“, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentul delincventilor (Milano, 26 august – 6 septembrie 1985) si confirmate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutiile nr.40/32 din 29 noiembrie 1985 si nr.40/146 din 13 decembrie 1985, “Recomandarea nr.R (94) 12 cu privire la independenta, eficacitatea si rolul judecatorilor”, adoptata la 13 octombrie 1994 de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, “Carta europeana privind statutul judecatorilor”, adoptata in anul 1998 s.a.), citate si de Curtea Constitutionala a Romaniei, care, pornind de la art.123 alin.(2) din Constitutie, conform caruia “Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii“ a aratat ca ”aceste dispozitii constitutionale nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constitutionale obligatorii pentru Parlament, care are indatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzatoare de asigurare reala a independentei judecatorilor, fara de care nu se poate concepe existenta statului de drept, prevazuta prin art.1 alin.(3) din Constitutie”.


In contextul celor mai-sus precizate, devine mai mult decat stringenta necesitatea curmarii atacurilor politice la independenta justitiei, promovate chiar de puterea PNL-USRplus, care se erijase in aparatorul lor vehement si facuse din aceasta o tema principala de atac politic, atunci cand se afla in banca opozitiei.


Un prim pas in acest sens este revenirea in regim de urgenta la normele legale care prevad administrarea bugetului instantelor de catre ICCJ – mecanism corespunzator asigurarii independentei judecatorilor.


Invit toti membrii Parlamentului Romaniei, care sustin independenta justitiei in mod real, nu doar declarativ, sa voteze aceasta lege.


Mai mult, in contextul adoptarii Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), solicit Ministerului Justitiei sa includa explicit aspectele privind asigurarea independentei financiare a justitiei romane intre cele cuprinse in ”Reforma 4.1 Garantarea independentei justitiei, cresterea calitatii si eficientei acesteia”, fiind evident ca, spre exemplu, aspecte precum ”implementarea unei politici de resurse umane in functie de nevoile sistemului” judiciar, la care PNRR se refera, nu pot fi corect asigurate fara o gestiune corespunzatoare a resurselor financiare, realizata de catre magistratii insisi. Altfel, ele raman simple speculatii politicianiste, cu care puterea PNL-USRPlus vrea sa ne obisnuiasca.


Nu in ultimul rand, subliniez ca, odata cu promovarea acestui act normativ, raman in continuare in coordonarea Ministerului Justitiei aspecte importante, pe care trebuie sa demonstreze ca le poate administra, care tin de rolul si atributiunile MJ in cadrul structurii guvernamentale, indiferent de configuratia sa politica de la un moment sau altul. Spre exemplu: gestiunea bugetului propriu al MJ si al institutiilor aflate in coordonarea sa; gestiunea programelor cu finantare europeana, internationala (bilaterala, multilaterala etc.) si a celor finantate de Banca Mondiala (granturi sau imprumuturi), care presupun negocieri si angajamente asumate la nivel guvernamental, respectiv organizarea si functionarea in cadrul MJ a unitatilor de implementare a acestor proiecte”.


Redam actuala forma a articolelor 131 si 132 din Legea nr. 304/2004:


„Articolul 131


(1) Activitatea instantelor si parchetelor este finantata de la bugetul de stat.


(2) Bugetul curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor este gestionat de Ministerul Justitiei, ministrul justitiei avand calitatea de ordonator principal de credite.


(3) Bugetul pentru parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii este gestionat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.


(4) Bugetele instantelor si parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apararii Nationale, ministrul apararii nationale avand calitatea de ordonator principal de credite.


Articolul 132


(1) Curtile de apel si parchetele de pe langa curtile de apel elaboreaza proiectele de buget anual pentru instantele sau, dupa caz, parchetele din circumscriptiile lor.


(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justitiei sau, dupa caz, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.


(3) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism isi elaboreaza propriile proiecte de buget anual. In bugetul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt cuprinse si bugetele parchetelor de pe langa celelalte instante judecatoresti.


(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) si (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.


(5) Bugetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se aproba de adunarea generala a judecatorilor acestei curti, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice.


(6) Proiectele de buget anual ale instantelor militare se elaboreaza de Curtea Militara de Apel, iar cele ale parchetelor militare de sectia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa consultarea instantelor militare, respectiv a parchetelor militare, si se transmit ordonatorului principal de credite.


(7) Anual, Guvernul Romaniei va include in bugetul Ministerului Apararii Nationale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4)”.


Prezentam forma celor doua articole propusa de catre cei trei PSD-isti (vezi facsimil 1):


„Art. 131


(1) Activitatea instantelor si parchetelor este finantata de la bugetul de stat.


(2) Bugetul curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor este gestionat de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie avand calitatea de ordonator principal de credite.


(3) Bugetul pentru parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii este gestionat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.


(4) Bugetele instantelor si parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apararii Nationale, ministrul apararii nationale avand calitatea de ordonator principal de credite.


Art. 132.


(1) Curtile de apel si parchetele de pe langa curtile de apel elaboreaza proiectele de buget anual pentru instantele arondate lor si, respectiv, pentru parchetele subordonate lor.


(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Inaltei Curti de Casatie si Justitie si, respectiv, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.


(3) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism isi elaboreaza propriile proiecte de buget anual. In bugetul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt cuprinse si bugetele parchetelor de pe langa celelalte instante judecatoresti.


(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) si (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.


(5) Bugetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se aproba de adunarea generala a judecatorilor acestei curti, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice.


(6) Proiectele de buget anual ale instantelor militare se elaboreaza de Curtea Militara de Apel, iar cele ale parchetelor militare de sectia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa consultarea instantelor militare, respectiv a parchetelor militare, si se transmit ordonatorului principal de credite.


(7) Anual, Guvernul Romaniei va include in bugetul Ministerului Apararii Nationale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4)”.


Initiatorii adauga ca „in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentelor modificari, Guvernul Romaniei va elabora norme tranzitorii pentru punerea in aplicare a prevederilor prezentei legi”.


Cititi si expunerea de motive a proiectului de lege (vezi facsimil 2):


„Gestiunea bugetelor instantelor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) este o conditie esentiala pentru asigurarea independentei financiare a sistemului judiciar, ca parte a independentei magistratilor, in ansamblul sau.


Ea a fost avuta in vedere inca din timpul derularii negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, in cadrul capitolului 24 – Justitie si Afaceri Interne, finalizat in decembrie 2004, fiind relevata si de documentele programatice in relatia Romania-Uniunea Europeana, din ultimii ani.


Intrarea in vigoare a prevederilor legale referitoare la preluarea de catre ICCJ a atributiilor referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor din Romania, trebuia sa se realizeze inca de la 1 ianuarie 2008, fiind un rezultat al negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, dar a fost amanata succesiv in timpul diferitelor guverne, indiferent de culoarea lor politica, din 2005 pana de curand, cand a fost chiar eliminata din textele legale in vigoare. (Art.136 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara prevedea initial ca: ”incepand cu data de 1 ianuarie 2008, atributiile Ministerului Justitiei referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor vor fi preluate de Inalta Curte de Casatie si Justitie”.)


Aceasta desi, din timp in timp, de-a lungul multor ani, magistratii romani, prin intermediul asociatiilor profesionale si, mai ales, prin forul lor reprezentativ, Consililul Superior al Magistraturii(CSM), care este garantul independentei justitiei, potrivit art. 133-(1) din Constitutia Romaniei-, au cerut asigurarea independentei financiare a sistemului judiciar.


In 2009, spre exemplu, CSM releva probleme la fel de actuale ca astazi, cerand asigurarea independentei efective a sistemului judiciar, prin administrarea bugetului instantelor judecatoresti de catre Inalta Curte de Casatie si Justisie si inlaturarea discrepantelor si discriminarilor privind salarizarea magistratilor si a personalului auxiliar (Rezolutia privind starea financiara si situatia administrativa a instantelor judecatoretti si parchetelor de pe langa acestea, CSM, aprilie 2009).


Cativa ani mai tarziu, situatia era neschimbata. Astfel, intr-un comunicat de presa din decembrie 2017, conducerea PICCJ preciza ca “independenta financiara este o componenta esentiala a independentei Justitiei, care nu trebuie sa aiba niciun fel de dependenta fata de o alta putere a statului”.


De curand, in luna mai 2021, intr-o scrisoare adresata Ministrului Justitiei, 12 din cei 15 presedinti de Curti de apel din Romania arata ca ”amenintarea (de catre Ministerul Justitiei, n.n.) a presedintilor curtilor de apel cu plangeri penale pentru punerea in executare a unor hotarari judecatoresti (privind drepturile salariale, n.n.), este de o gravitate fara precedent si reprezinta un atac direct asupra independentei instantelor”.


Intr-o serie de decizii din ultimii ani, spre ex., Decizia nr.153/2020, Curtea Constitutionala a Romaniei citeaza o serie de documente internationale importante pentru jalonarea independentei financiare a sistemului judiciar ( “Principiile fundamentale privind independenta magistraturii“, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentul delincventilor (Milano, 26 august – 6 septembrie 1985) si confirmate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutiile nr.40/32 din 29 noiembrie 1985 si nr.40/146 din 13 decembrie 1985, “Recomandarea nr.R (94) 12 cu privire la independenta, eficacitatea si rolul judecatorilor”, adoptata la 13 octombrie 1994 de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, “Carta europeana privind statutul judecatorilor”, adoptata in anul 1998 s.a.), retinand ”preocuparea organismelor care le-au adoptat de a se promova independenta si impartialitatea judecatorilor, tinand seama ca judecatorii se pronunta asupra vietii, libertatilor, drepturilor, indatoririlor si bunurilor cetatenilor”.


De asemenea, Curtea Constitutionala, pornind de la art.123 alin.(2) din Constitutie, conform caruia “Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii“ arata ca ”aceste dispozitii constitutionale nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constitutionale obligatorii pentru Parlament, care are indatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzatoare de asigurare reala a independentei judecatorilor, fara de care nu se poate concepe existenta statului de drept, prevazuta prin art.1 alin.(3) din Constitutie”.


In contextul celor mai-sus precizate, devine mai mult decat stringenta necesitatea revenirii in regim de urgenta la normele legale care prevad administrarea bugetului instantelor de catre ICCJ. In acest context, avizul CSM poate fi unul facultativ.


Prezenta lege reglementeaza administrarea bugetului instantelor de catre ICCJ, stabileste necesitatea adoptarii normele tranzitorii pentru preluarea deplinelor competente ale ICCJ in materie, de la Ministerul Justitiei(MJ).


In temeiul art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 19 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale, cu modificarile ulterioare, si al Hotararii de Guvern nr. 652 din 27 mai 2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, actualizata la data de 26 iunie 2018, aspectele care tin de rolul si atributiunile MJ in cadrul structurii guvernamentale, indiferent de configuratia sa politica de la un moment sau altul, raman in coordonarea MJ, anume: gestiunea bugetului propriu al MJ si al institutiilor aflate in coordonarea sa; gestiunea programelor cu finantare europeana, internationala (bilaterala, multilaterala etc.) si a celor finantate de Banca Mondiala (granturi sau imprumuturi), care presupun negocieri si angajamente asumate la nivel guvernamental, respectiv organizarea si functionarea in cadrul MJ a unitatilor de pregatire si implementare a acestor proiecte”.


Predoiu si Stelica vor sa tina cizma pe instante


Nu incheiem inainte de a va spune ca in pachetul prin care Ministerul Justitiei (atat pe vremea lui Catalin Predoiu, cat si acum, in mandatul lui Stelian Ion) vrea sa rescrie de la zero cele trei legi ale justitiei, este pastrat controlul politic asupra bugetelor instantelor, prin mentinerea gestionarii acestora de catre MJ (click aici pentru a citi, apoi click pe a treia anexa).


In acest sens sunt relevante articolele 145 si 146:


„Art.145 – (1) Activitatea instantelor si parchetelor este finantata de la bugetul de stat.


(2) Bugetul curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor este gestionat de Ministerul Justitiei, ministrul justitiei avand calitatea de ordonator principal de credite.


(3) Bugetul pentru parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii este gestionat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.


(4) Bugetele instantelor si parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apararii Nationale, ministrul apararii nationale avand calitatea de ordonator principal de credite.


Art.146 – (1) Curtile de apel si parchetele de pe langa curtile de apel elaboreaza proiectele de buget anual pentru instantele sau, dupa caz, parchetele din circumscriptiile lor.


(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justitiei sau, dupa caz, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.


(3) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism isi elaboreaza propriile proiecte de buget anual. In bugetul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt cuprinse si bugetele parchetelor de pe langa celelalte instante judecatoresti.


(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) si (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.


(5) Bugetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se aproba de adunarea generala a judecatorilor acestei curti, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice.


(6) Proiectele de buget anual ale instantelor militare se elaboreaza de Curtea Militara de Apel, iar cele ale parchetelor militare de sectia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa consultarea instantelor militare, respectiv a parchetelor militare, si se transmit ordonatorului principal de credite.


(7) Anual, Guvernul Romaniei va include in bugetul Ministerului Apararii Nationale fondurile necesare potrivit art. 145 alin. (4)”.


 


Citește și...


Alocatii, DUBLATE!? Anunt oficial pentru parinti si elevi


Cîțu i-a cerut lui Virgil Popescu să prezinte public detaliile privind introducerea companiei GSP Power în PNRR




Sursa: RomaniaTV




Share with:

CITESTE MAI MULT

ARHIVA

2021 Jun