STIRI

CORONAVIRUS

LIFESTYLE

SOCIAL

EXCLUSIV

TOP STIRI

Interviu TTW psihoterapeut conf.univ.dr. Ionel Mohîrță – Află cum ne poate afecta pandemia psihicul și care sunt primele lucruri pe care trebuie să le facem pentru a ne proteja sau ieși din stările de anxietate. 10 ponturi de a-ți umple constructiv timpul în vremea restricțiilor

13/12/2020 - 18:48

Multe din lucrurile pe care le știam și le făceam nu mai sunt la fel din cauza pandemiei actuale de Covid-19. Schimbările au devenit deja noua rutină. Telemunca, întâlnirile și evenimentele limitate sau absente, teama de tot ce e în jur, toate au afectat calitatea vieții noastre, starea fizică și psihică. Suntem pândiți de plictiseală, dar și de anxietate sau depresie, boli care se accelerează mai ales la tineri, pe fondul pandemic. 

Am discutat cu conf.univ.dr. Ionel Mohîrță, președintele Asociației Române de Psihologie Transpersonală, ce are o vastă experiență ca psihoterapeut, pentru a răspunde câtorva întrebări pe care majoritatea le avem în perioada aceasta. De asemenea, sfaturile primite sunt primele soluții, în anumite momente de vulnerabilitate, care ne-au tot încercat în ultima perioadă.

(vizitați și www.ionelmohirta.eu)

         (vezi și www.ionelmohirta.eu)

Red: Care sunt primele lucruri pe care ar trebui să le facem când simțim poate că „ne sufocăm”, că nu mai avem același interes pentru scopurile noastre sau când simțim frică și singurătate?

Din punct de vedere psihologic teama de sufocare poate fi auto-indusă. În minte poate să apară gândul „nu mai pot respira” care se tot repetă. Putem ajunge să urmărim ritmul respirației și să confundăm aritmia generată de panică cu simptomele coronavirusului actual. Mintea începe să creadă că trăim ceea ce ne imaginăm, de fapt. Atunci când gândurile unei frici de sufocare cresc apar frica, anxietatea și apoi panica. În acest moment nu mai putem face diferența între o afecțiune respiratorie și una auto-indusă de teamă.

În plus, un nivel crescut de anxietate crește nivelul hormonilor de stres. Aceștia determină hipertensiune, afectări ale sistemului imunitar și tulburări alimentare sau de somn.

Avem totuși unele soluții la îndemână pentru a face față sănătos fricii de sufocare. Atât în cazul hiperventilării și al panicii crescute, funcționează exercițiile de respirație profundă.

Astfel permitem creierului să facă reglarea emoțională, dar și corpului să primească oxigen, deci să reducă senzația de sufocare.

  1. Exercițiile de respirație în 3 timpi ne pot ajuta să ne calmăm. Astfel, 3 timpi inspirăm, 1 timp menținem respirația și 3 timpi expirăm.
  2. Defocusarea atenției de pe monitorizarea fizică pe efectuarea unor sarcini concrete și imediate (vizualizarea unui film, privitul pe geam, activitatea de a găti ceva, efectuarea câtorva exerciții fizice lejere sau de dans) ne poate ajuta să ne liniștim în cazul hiperventilării.

În general nu trebuie să trăim cu gândul în trecut (poate provoca depresie) sau în viitor (poate provoca anxietate), ci în prezent. Ancorarea în prezentul continuu este o soluție optimă de a scăpa de anxietate.  

Vezi aici TikTok-ul TTW pe tema asta

Totuși, dacă suntem copleșiți de emoții distructive, putem apela la cele 4 metode per secundă pentru eliminarea lor și anume:

1) Atenția asupra respirației

Concentrarea, în care atenția este îndreptată asupra unui obiect neutru, de regulă, ritmul firesc al respirației, este un exercițiu care ne ajută să ne protejăm de emoțiile distructive, blocându-le. Deci, rămâneți atent la inspirații și expirații cât mai mult timp posibil.

2) Privim către sursa gândului când acesta apare

Trebuie să ne familiarizăm cu o noua modalitate de a aborda apariția gândurilor. La început, când apare un gând de anxietate, sau de singurătate, nu suntem pregătiți pentru el. Așa că, în decurs de câteva secunde, acel gând a dat deja naștere unui al doilea și unui al treilea gând și în curând mintea noastră este invadată de gânduri care ne întăresc anxietatea și singurătatea - iar apoi este deja prea târziu. Atunci cînd apare un gând, trebuie să îl privim și să ne uităm în urmă, la sursa din care provine. Ne putem pune întrebarea: De unde vii tu gândule? Trebuie să investigăm natura acelui gând, care pare atât de solid. În timp ce îl privim, aparența sa soliditate se va dizolva și gândul se va disipa fără să dea naștere unui lanț de gânduri. Scopul nu este acela de a încerca să blochezi apariția gândurilor - oricum acest lucru nu este posibil -, ci acela de a nu le lăsa să-ți invadeze mintea.

3) Translucidul corpului

În momentul în care gândurile și emoțiile distructive apar ne imaginăm că avem un corp translucid prin care gândurile și emoțiile trec și nu se opresc în corpul nostru.

4) Stop

Regândirea unei situaţii în mod pozitiv este una dintre cele mai eficiente căi de a potoli frica sau sentimentul de singurătate. Pacienţilor li se cere să reducă gândurile anxioase pe măsură ce le observă. Dacă aceste gânduri persistă, trebuie să încerce să le scurtcircuiteze spunând (sau gândind) „Stop!”. Ei sunt încurajaţi să înlocuiască gândurile anxioase cu unele rezonabile.

Toate aceste 4 metode rapide sunt menite să instaleze rapid echilibrul emoțional.

Red: Cum ne dăm seama care e momentul în care trebuie să apelăm la un psihoterapeut?

Viața ne pune de multe ori în situații dificile pe care am putea fi tentați să le privim ca fiind fără ieșire. Apelăm la familie, prieteni, cunoștințe dar foarte rar luăm în considerare accesarea unui serviciu specializat de psihoterapie. Psihoterapeutul este un specialist pe care îl putem alege ca partener în demersul nostru de a depăși momente critice, de a identifica alternative atunci când soluția pe care am găsit-o nu ne mulțumește. Atunci când suferinţa psihică a devenit sau riscă să devină o stare de spirit şi/sau o modalitate prin care ne definim în relaţie cu noi înşine şi cu ceilalţi, ar putea fi momentul potrivit să apelăm la un psihoterapeut specializat într-o formă de terapie. El ar putea să ne ajute să ne amintim că suntem mult mai mult de atât şi se ne folosim de ceea ce ne amintim că suntem.

Atunci când simțim că problemele ne copleșesc, când stresul cotidian își pune amprente asupra vieții noastre, când oameni dragi ne-au dezamăgit, rănindu-ne, când relațiile de familie sau cele profesionale nu sunt așa cum le-am dori, atunci e momentul în care care ne putem adresa psihoterapeutului!

Atunci când simțim că toată lumea se prăbușește peste sistemul nostru de valori și convingeri, peste tot ce am crezut până acum despre noi și despre alții, atunci când nu mai știm încotro să ne îndreptăm, când nu mai suntem motivați să ne realizam obiectivele, atunci e momentul cel mai clar în care ne putem adresa psihoterapeutului!

Red: Dacă Covid-19 ar fi un personaj, cum ar trebui să ne fie predat, ca să îl înțelegem cât mai bine?

Dacă Covid este un personaj dintr-o opera literară care ar trebui predată la școală atunci ar trebui să-l analizăm cel puțin din 3 puncte de vedere

1) Moral

Covid-19 este un personaj pozitiv pentru că ne-a ajutat să înțelegem valorile înalte ale umanității (familie, relații interumane, empatie, compasiune etc), dar și personaj negativ pentru că întruchipează viclenia și atacă oamenii care nu se poate apăra singuri (bătrâni, bolnavi cu diferite afecțiuni, copii etc).

2) D.p.d.v. al discursului narativ e un personaj principal pentru că e peste tot în desfășurarea acțiunii, este implicat în toate conflictele sociale, partide politice, familii și mass-media, dar poate fi și personaj secundar dacă am înțelege că are o apariție doar periodică pe parcursul vieții.

3) Este un personaj cât se poate de real și asta o dovedește biologia dar este și un personaj fabulos pentru că nu poate fi văzut cu ochiul liber stimulând teorii ale conspirației atât de prezente în societatea de astăzi.

Red: Ce urmări asupra noastră individuală, dar și colectivă, credeți că va lăsa această pandemie?

Omul este o ființă socială, el nu poate să trăiască singur, trebuie să relaționeze cu semenii lui, pentru a evolua, a-și păstra sănătatea fizică și mentală, oamenii sunt dependenți unii de alții, începând de la relațiile care fac parte din domeniul vieții, relațiile părinți-copii, biologic omul poate trăi numai prin cooperare socială și nu prin îngrădiri ale libertății. Urmările asupra noastră a restricțiilor privind mai multe libertăți în urma acestei pandemii pot fi de sentimente de nesiguranță, anxietate, depresie, izolare, angoasă etc.

Red: Cum s-au schimbat relațiile interumane?

Relațiile s-au menținut la un nivel restrâns familial și comunicare online în grupuri extinse de prieteni, școală, evenimente culturale. Acestea pot produce schimbări în funcție de diferite grupuri de vârstă. Pentru persoanele în vârstă singurătatea și lipsa relațiilor interumane pot provoca în acest caz depresii.

Red: Dar relația cu noi înșine?

Pandemia poate afecta stima de sine.

Stima de sine este expresia unei aprobări sau dezaprobări privind sinele însuşi. Ea ne indică în ce măsură un individ se crede capabil şi important. Anumiţi autori consideră că, spre mijlocul copilăriei, individul îşi formează o imagine despre el care rămâne relativ constantă în cursul vieţii. Această apreciere a sinelui va fi afectată, în decursul evenimentelor vieţii, dar, se pare că îşi regăseşte nivelul obişnuit, atunci când condiţiile mediului se normalizează. Stima de sine are un rol esenţial în realizarea echilibrului nostru psihologic: atunci când are un nivel ridicat şi o anumită stabilitate, ea conduce la acţiuni eficiente, ne poate ajuta să facem faţă dificultăţilor, să obţinem performanţe bune şi foarte bune în activitatea desfăşurată şi să întreţinem relaţii bune cu cei din jur; în cazul în care stima de sine este instabilă şi are un nivel scăzut, efectele constau în inadaptare, frustrare, eficienţă scăzută în acţiuni.

Red: Ce sfaturi puteți oferi cititorilor noștri, pentru a depăși cât mai ușor aceste momente?

Să se întoarcă la lucruri simple de care să se bucure în fiecare zi cum ar fi răsăritul de soare, ceaiul sau cafeaua de dimineață, o melodie care îți place și după care poți dansa, o plimbare în aer liber de minim 30 de minute în fiecare zi în spațiu verde sau la marginea unei ape, un moment de meditație și de liniște.

Sunt binevenite și exerciții de conservare a energiei. Pentru cei care lucrează online de acasă, studenți, elevi etc să delimiteze spațiul de lucru de spațiul familial de zi cu zi chiar dacă el se află în aceeași cameră, deci nu este indicat să se lucreze, învețe, sau să se urmărească cursuri din pat. E recomandat să se limiteze timpul de vizionare a știrilor alarmiste prezentate prin mass-media, reclame care au o succesiune a cadrelor foarte rapidă și persuasivă. Acestea generează anxietate și o gândire inadecvată.

Vă propunem și noi în continuare 10 variante cheie de îmbunătățire a modurilor în care petrecem timpul, pentru că mai ales atunci când avem senzația că nu mai putem sau când nimic nu ne mai poate remonta, atunci descoperim că suntem mai puternici decât credeam, iar dacă nu pornim la prima “cheie”, cu siguranță încercând-o și pe a doua, vom avea un nou start.

  1. Legătura cu Divinitatea

Este foarte important ca pe lângă susținerea celor din jur să regăsim și în noi și în Divinitate un sprijin. Papa Francisc a vorbit de Paște despre “contagierea speranței: <<Cristos, speranța mea, a înviat!>>. Nu este vorba de o formulă magică, ce face să dispară problemele. Nu, învierea lui Cristos nu este aceasta. Este, în schimb, victoria iubirii asupra rădăcinii răului, o victorie care nu <> peste suferință și moarte, ci trece prin ele deschizând o cale în abis, transformând răul în bine: marca exclusivă a puterii lui Dumnezeu”.

Indiferent de apartenența religioasă, de crezul pe care îl avem, putem lega sau strânge legătura cu Divinitatea, chiar și de acasă.

  1. Meditațiile de relaxare

Meditația este o cunoscută tehnică de relaxare. Beneficiile ei par să fie deja demonstrate de nenumărate ori, iar accesibilitatea ei, întocmai. Dacă nu vreți să descărcați aplicații specializate, o simplă căutare pe YouTube vă va conduce la diverse astfel de videouri cu melodii și cuvinte adecvate care ajută la destresare și relaxare.

  1. Activitățile fizice

Este dovedit că sportul ajută nu doar organismul și îmbunătățește aspectul fizicul, dar ajută și mintea. Adesea ne simțim mai fericiți, mai dinamici și mai încrezători după ce facem mișcare susținută. Tot cu ajutorul diverselor aplicații și filmulețe disponibile pe internet, această activitate poate avea loc în sufrageria fiecăruia dintre noi. Iar dacă “bubuiala” deranjează vecinii sau pur și simplu nu sunteți adepții mișcărilor cardio, puteți încerca Yoga. Nu este atât de greu să pătrunzi în tainele Yoga. Există exerciții și pentru începători.

  1. Dezvoltă-ți aptitudinile în bucătărie

Poate e mai ușor să comanzi sau să gătești ce știi deja, dar satisfacția că acea mâncare, pe care credeai că nu ai să poți fi niciodată în stare să o faci, totuși ți-a ieșit, e foarte mare! Poți experimenta orice acum și până va fi permis din nou să avem mulți musafiri la masă, sigur va deveni asul tău din mânecă... sau din bucătărie!

  1. Pictează, colorează sau scrie

Poți să îți transformi gândurile într-o creație. E o eliberare și nu ai de unde să știi ce talent poți descoperi. Cărțile de colorat antistres pentru adulți se găsesc și în format hard copy, dar și electronic. Iar dacă te apuci de scris și te întrebi „ce gen sau specie?”, nu o face. Poți începe chiar cu o scrisoare pentru cineva drag.

  1. Anul astă fă tu cadourile de Crăciun!

Poți încerca să confecționezi cadouri de Crăciun, home made, hand made, personalizate direct pe nevoile și dorințele celor dragi. De multe ori, să oferi emoții, să trezești amintiri, să surprinzi cu ceva unic, este mult mai valoros decât un produs comandat, fie el în trend.

  1. Fă curat! În casă, în cutiile cu lucruri vechi, în șifonier.

De multe ori curățenia nu ne livrează doar un confort spațial, ci și un sentiment de ușurare, de eliberare. Niciodată parcă nu este suficient timp pentru a analiza fiecare obiect din debara sau din cutiile prăfuite puse pe cel mai înalt raft pentru atunci când “or să trebuiască”. În perioada aceasta e bine să ne menținem în continuare curați la port, la suflet și bineînțeles să menținem ordinea în locul în care ne petrecem cea mai mare parte din timp. Hainele neatinse de o perioadă bună de vreme pot fi donate, gadgeturile vechi – reciclate și orice alte lucruri a căror utilitate s-a transformat în receptor de praf pot fi îndepărtate. Casa voastră și voi veți respira ușurați după experimentul acesta.

  1. Îngrijește flori sau chiar un animal

Poți să îți cumperi plante de apartament care au rolul de a înfrumuseța atmosfera și de a purifica aerul. De asemenea, te va destinde privindu-le și îți vei ocupa o parte din timp cu îngrijirea lor. Dacă totuși crezi că e prea static pentru tine, treci la nivelul următor. Un acvariu cu peștișori, o pisică sau un cățel. Recomandat totuși, nu toate deodată. Trebuie însă să fii sigur înainte de pasul acesta că vei avea timp, răbdare și plăcere pentru un animăluț și în viitor. Faptul că devine imediat un membru al familie este dovedit. Astfel vei avea mereu activitate, amuzament și parte de afecțiune.

  1. Învață

Mereu ai vrut să înveți o nouă limbă străină, dar nu ai avut timp? Sau poate să faci un altfel de curs pe care nu l-ai prioritizat până acum. Ori să aprofundezi ceva ce deja ține de domeniul tău de activitate, pentru a deveni și mai bun... Odată ce vei începe să investești în tine ai să simți nu doar că timpul e folosit constructiv, ci și că parcă nu îți ajunge. Și pofta de cunoaștere vine mâncând!

  1. Răsfață-te!

Da, meriți! În ritmul în care se învârt lucrurile în secolul acesta, avem prea puțin timp pentru noi și micile plăceri. Alegem de multe ori să facem un duș în fugă în loc de o baie relaxantă, cu săruri, în cadă. Este vremea și este vreme pentru tabieturi în tihnă. Chiar și modul în care îți faci și îți bei cafeaua, în care te îngrijești și aranjezi, timpul pentru citit, pentru revăzut filmul preferat, toate se pot schimba în favoarea ta.

Astfel vei umple golurile din program sau din suflet, într-o manieră constructivă și plăcută.

 

Sursa: The Trust Word

#sfaturiPsihoterapeut #anxietate #timpincarantina #IonelMohîrță #sfaturiPandemiePsiholog



Share with: